Poezia generatiei ’80

Dilemele generatiei ’80 Literatura generatiei ’80 este un subiect la moda. Se scrie mult si valoarea rezultatului e discutabila, uneori. Si asta pentru ca, probabil, e imposibil de obtinut detasarea necesara actului critic. Cei care practica acest exercitiu critic sint mult prea implicati si vorbesc din interiorul subiectului, deseori fiind ei insisi actanti ai fenomenului in discutie. Amploarea pe care au primit-o dezbaterile intr-o perioada cind nici nu se poate macar afirma ca fenomenul este epuizat si depasit creeaza impresia unei tendinte de „clasicizare“ (cu sensul tert de valorizare) subiective si precoce. Ca urmare, opiniile, desi multe, variate, inteligent expuse, nu pot beneficia de doze de incredere suficiente pentru a le consacra. Printre putinele exceptii se numara si cartea universitarului si criticului basarabean Nicolae Leahu, Poezia generatiei ’80, aparuta la Editura Cartier in 2000. Nefiind nici pe departe la debutul sau (volumele Miscarea browniana – 1993 si Personajul din poezie – 1997 au fost distinse cu prestigioase premii literare), Nicolae Leahu porneste la lucru gospodareste, pregatindu-si intii de toate uneltele si locul de munca. Inainte de a trece la problema propriu-zisa – enuntata sec, sobru si fara pretentii greu de satisfacut inca din titlu -, criticul simte nevoia de a […]