„Poporul despicat de fulgerul artei“ sau T.C. si serialul Lumini si umbre

Intr-adevar – cum ne avertizeaza zilnic sloganul unui talk-show local – „nici nu stim ce pierdem“ cind selectivitatea personala prea severa ne impune sa zapam automat pe alt canal sau cind, la chioscul de ziare, nu atingem nici cu virfurile degetelor vreo gazeta la fel de repugnanta. Subsemnatul stiu insa ce-as fi pierdut daca un venerabil cineast nu m-ar fi sunat sa ma consulte asupra unei „infamii“ comise impotriva sa, in suplimentul literar artistic al ziarului Azi-ABC. Si daca, citind intr-o colectie publica textul infam, n-as fi descoperit din aproape in aproape, dincolo de delictul in cauza, o mostra publicistica de valoare istoriografica rarissima. Cheia insasi a ultragiului reclamat se afla nu atit in textul cu pricina, cit in numerele imediat anterioare ale gazetei-gazda, unde acelasi colaborator abordeaza alt subiect, intr-un fel de serial de articole pe marginea serialului de televiziune autohton Lumini si umbre. Fara acestea, ar pierde mult din relief si culoare definitia categoriala a criticii de film actuale si – vorba ceea – „nu numai“. Intre Tolstoi si Pasternak Pretioasele performante sint stabilite in Azi–ABC (nr. 11-14 crt.) altfel decit pe calea comuna a unei cronici la serialul reluat in programare dupa aproape doua decenii. Gazetarul respectiv […]