Premiile Gaudeamus 2012
Duminică, 25 noiembrie, în cadrul unei festivităţi desfăşurate la Romexpo, au fost decernate Premiile Gaudeamus 2012. Trofeele GAUDEAMUS pentru edituri, prin Votul Publicului: locul I: Editura Humanitas locul II: Editura Rao locul III: Editura Nemira Cea mai rîvnită carte a Tîrgului, prin Votul Publicului: Parabolele lui Iisus. Adevărul ca poveste, de Andrei Pleşu, Editura Humanitas Trofeele presei, prin Votul Publicului: Presă scrisă: cotidianul Jurnalul Naţional TV: TVR1 radio: radio Europa FM Agenţii de presă: Agerpress (pe baza monitorizării realizate de Agenţia de Presă RADOR) On-line: nu se acordă Premiul Educaţia: Academia de Studii Economice din Bucureşti Premiul de Excelenţă: Editura Cartier Codex; nominalizări editurile: Eikon, Tracus Arte, Noi Media Print, Editura Trei, Cartier Codex Premiul pentru traducere: – pentru traducere din literatura română: Bruno Mazzoni, pentru traducerea în limba italiană a romanului Orbitor de Mircea Cărtărescu şi „pentru contribuţia de excepţie la cunoaşterea literaturii române în spaţiul european şi pentru traducerea în limba italiană a unor scriitori români de primă importanţă“; – pentru traducere din literaturi străine în limba română: Dinu Luca, pentru traducerea în limba română a romanului Obosit de viaţă, obosit de moarte, de Mo Yan, Editura Humanitas Fiction Cîştigătorii finalei naţionale a Concursului Naţional de […]
Cu mare plăcere: sunt dispus și disponibil oricînd.
M-as bucura ca textele si interventiile dvs. sa provoace si alte reactii la „Observator cultural” sau oriunde in presa culturala care apare in Romania sau in Republica Moldova.
Am citit textele dvs., ele pot fi un excelent prilej de dezbatere despre receptarea culturii basarabene in Romania, despre cum si cu cine construim un spatiu literar si cultural comun, pornind, de ce nu?, de la prezenta Republicii Moldova ca invitat de onoare la Gaudeamus 2012.
Stimate Domnule Ovidiu Șimonca,
apreciez intervenția dumneavoastră pertinentă, sper să reacționați și la acest ecou legat de recepția culturii basarabene în România. Detalii la http://stiestingacefacedreapta.wordpress.com/2012/11/27/schindler-ul-cultural-basarabean/
M-am extrimat public, in doua interventii la Radio Romania Cultural, despre selectia restrictiva operata scriitorilor si oamenilor de cultura din Republica Moldova. Cred ca intentia organizatorilor a fost generoasa – conturarea unui spatiu cultural comun, cu prezentarea a tot ce este mai valoros cultural in Republica Moldova -, dar concretizarea a lasat mult de dorit. „Puntea de legatura” putea fi accentuata si prin antrenarea in dezbateri a unor scriitori basarabeni care sint stabiliti in Romania si care publica la editurile din Romania. Critica/ si criticii literari din Republica Moldova au fost, intr-adevar, slab reprezentati. Dialogul cultural Romania-Republica Moldova a fost firav, ca sa nu spun inexistent. Scriitorii din Republica Moldova erau, si ei, „pe acolo”. Aveti dreptate: mare pacat ca nu s-au prezentat/ dezbatut cartile lui Paul Goma, editate in Republica Moldova. Nu pot sa nu remarc ca Rusia a avut un stand cu ultimele noutati in materie de istorie si literatura.
Sigur ca relatiile culturale dintre Romania si Republica Moldova sint mai bune ca in urma cu 20 de ani, am depasit impreuna destule prejudecati sau bariere comunicationale, cei din Romania au inceput sa cunoasca acel spatiu si sa-l inteleaga (renuntindu-se la false etichetari, unele injurioase), multi tineri din Republica Moldova vin la studii in Romania, urmeaza facultati si masterate, publica si lanseaza carti in principalele centre universitare (Bucuresti, Iasi, Cluj, Timisoara, Constanta, Craiova), dar trebuie insistat pe fiecare prilej de dialog si apropiere. Imi pare rau ca presa care apare la Bucuresti n-a facut un eveniment din participarea Republicii Moldova la Gaudeamus.
Am publicat recent in „Observator cultural” un interviu cu Bogumil Luft, fostul ambasador al Poloniei in Republica Moldova (2010-2012), dar si in Romania (1993-1999) Interviul cu titlul „Oare moldovenii sint romani?” se poate gasi in „Arhiva”, in numarul 649, din 9 noiembrie 2012. O astfel de personalitate – excelenta vorbitoare de limba romana – putea fi invitata la Gaudeamus, intr-un dialog atit de necesar cu oameni din fostul spatiu excomunist. Pina la urma conteaza experientele specifice, dar si tumefiatul si sinuosul traseu comun pe care tarile din fostul spatiu comunist l-au parcurs. Ar fi fost de punctat evolutia Republicii Moldova de la stagnarea brejnevista, deschiderea oferita de perestroika si glasnosti (din vremea lui Gorbaciov) pina la guvernarea agrarienilor si a comunistilor, precum si noua configuratie politica de la Chisinau.
In fine, ma bucur ca am vazut multe carti recent aparute la Chisinau, aduse la Gaudeamus de 15 edituri, dar acesta expunere ar fi trebuit dublata de o consistenta prezenta a personalitatilor. Un spatiu comun se construieste si prin carti, dar si prin oamenii care stau si vorbesc impreuna, in public, in fata unui auditoriu interesat.
http://stiestingacefacedreapta.wordpress.com/2012/11/27/demisia-domnule-ministru/