Premize promitatoare

In ultimii ani, in mediile intelectuale romanesti s-a discutat destul de mult despre cultura la televiziune. Nu o data – mai degraba aprig, conflictual, drept pentru care in presa au aparut destule opinii indignate, acuzatii violente sau proteste colective, ori de cite ori s-au inregistrat situatii de criza: cind cutare invitat pe micul ecran s-a simtit – sau chiar a fost – cenzurat, cind vreun realizator de emisiuni nemultumit a intrat in conflict cu conducerea postului public de televiziune sau cind in TVR au avut loc „restructurari“, recte reduceri de personal. Elocventa pentru atitudinea unei bune parti a intelighentiei noastre a fost situatia din urma: desi mai toata lumea se declarase de acord ca trebuie facuta reforma si in institutia-mamut din Calea Dorobantilor (pe care mi-am permis la un moment dat s-o numesc un „SIDEX mediatic“), trecerea unui numar important de redactori pe contracte cu termen, deci temporare, a solidarizat instantaneu „clientela“ emisiunilor de pina atunci. Protestul colectiv dat publicitatii apara – pe de o parte – ideea de cultura la televiziune, desi despre mai toate emisiunile de gen se stia ca sint proaste, si deplingea – pe de alta – soarta realizatorilor respectivi, desi lucrul pe proiecte viabile si […]