Primim la redactie. Precizari dupa un interviu acordat de Bujor Nedelcovici revistei Observator cultural
- 06-09-2007
- Nr. 388
-
Radu F. ALEXANDRU
- OPINII
- 1 Comentarii
Stimata doamna Carmen Musat, in nr. 378 al revistei pe care cu onoare o conduceti, in cadrul unui amplu interviu, Bujor Nedelcovici se opreste si asupra persoanei mele permitindu-si sa faca o serie de afirmatii complet false. Cu regretul ca nu am aflat decit abia acum de aberatiile iresponsabile debitate de Nedelcovici, in virtutea dreptului la replica, va rog sa publicati urmatoarele precizari: n Nu am fost membru al PCR. n Nu am fost niciodata angajat sau colaborator al fostei Securitati. n Nu am semnat si nu am dat in viata mea o „nota informativa“ si nu am denuntat niciodata pe nimeni. n „Memoriile“ despre care vorbeste Nedelcovici nu exista decit in imaginatia lui! Ce exista cu adevarat in dosarul meu de urmarit de Securitate este ancheta la care am fost supus, in 1983, la sediul din Rahova a Directiei a V-a a Securitatii, timp de o saptamina intreaga, cu doua perchezitii la domiciliu, sub acuzatia asumata ca „Daca as avea un pistol, l-as impusca pe Ceausescu“. A fost singura data, pina in decembrie ’89, cind am asternut pe hirtie numele lui Ceausescu. in cadrul interogatoriului, am aratat conditiile umilitoare in care traiesc scriitorii in Romania, de la starea materiala […]
Fereste-ma, Doamne, de prieteni, ca de dusmani ma feresc eu!
Sa recunosti ca ai fost prieten, si apoi sa adaugi fraza:” Daca ar fi sa-i comentez evolutia si daca as reusi, as creiona una dintre cele mai tulburatoare ipostaze ale mizeriei umane.”!!
E o autodenigrare crasa, o lipsa de caracter sa-ti manjesti propria-ti prietenie pe care ai oferit-o, fara nici o urma de respect fata de tine insuti! Astfel ca sintagma „aberatiile iresponsabile debitate” se potriveste de minune la ce spune „liberalul” nostru impostor! Tonul adoptat distruge orice credibilitate privind onestitatea sa ori verticalitatea caracterului sau!
„Sint convins ca cititorii Observatorului merita lecturi mai agreabile” , vorba liberalului nostru, ofuscat ca revista nu i-a cerut (vezi, Doamne, Mariei Sale, tantos „Membru titular al Uniunii Scriitorilor din Romania!!”) permisiunea si parerea!