„Progresisti“ si „dizidenti“

In iunie 2001, cind am citit la sesiunea anuala de comunicari a Catedrei de Engleza de la Universitatea din Bucuresti o prezentare a unui studiu recent de sociologie etico-politica contemporana, scris, de pe pozitii moderat conservatoare, de Gertrude Himmelfarb, cu greu mi-as fi putut inchipui ce confirmari paradoxale aveau sa capete consideratiile reputatei autoare americane peste numai trei luni, cind imensul soc psihologic, dar si cultural al atentatelor teroriste a zguduit America si intreaga lume. In cartea sa One Nation, Two Cultures: A Searching Examination of American Society in the Aftermath of Our Cultural Revolution, publicata in 20011, Himmelfarb, istoric al culturii si al ideilor, rasplatita pentru studiile ei asupra mentalitatilor victoriene, moderne si postmoderne cu prestigioase titluri academice americane si britanice, facea o incizie necrutatoare in realitatea americana a ultimelor decenii, pe un ton limpede si sceptic, stirnind reactii de aprobare energica, dar si de respingere plina de sarcasm. Dupa cum sugereaza autoarea in amplul subtitlu explicativ, ea nu isi permite luxul de a formula alegatii gratuite, nesprijinite pe date documentare, cu privire la mentalitatile americane de dupa furtunosul deceniu 7; dimpotriva, statistica sociala apare in prim-plan, cu ariditatea, dar si cu forta ei de convingere. Considerindu-se ea insasi […]