Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.
PUNCT DE VEDERE. Scrisoare deschisă Regelui Mihai
- 06-10-2011
- Nr. 595
-
Nora IUGA
- Actualitate
- 17 Comentarii
Sire, Poate că dacă nu-i vedeam faţa schimonosită de ură, gestul mîrlănesc al mîinii care arăta cu degetul şi ochii asimetrici de om „însemnat“, dacă nu-i auzeam hohotul de rîs batjocoritor, semănînd cu gîlgîitul spurcat al apelor reziduale curgînd dintr-o ţeavă de canalizare, nu m-aş fi trezit brusc în dormitorul de pe Dinicu Golescu, de lîngă gară, unde-şi păstra cu sfinţenie mama-mare teancurile de ziare cu fotografiile familiei regale. Regina Maria cu principesele Elisabeta, Marioara şi Ileana, Micuţul Mircea cu boneţică, din care n-a mai rămas decît un bric sau „omul care rîde“ i-o fi făcut şi lui de petrecanie odată cu flota română. Văd acolo sus, în colţul din dreapta, pe pagina a doua a ziarului Universul, poza Regelui Ferdinand cu profilul lui vulturesc de pe Arcul de triumf, citesc: „prin sabia regelui Ferdinand şi gîndul reginei Maria…“. În stînga e Carol al II-lea cu mantia albă, călare pe calul alb; aventurierul şi protegiuitorul artiştilor care îşi iubea mai mult „libertatea“ personală decît tronul şi blînda Elena, sortită unei suferinţe mute, mama Voastră, cu nelipsitele ei perle prelungindu-i-se pe gîtul subţire ca nişte lacrimi… Şi, lîngă ea, Patriarhul Miron Cristea şi poza cu Majestatea Voastră în uniformă de cercetaş […]
Scrisoarea Norei Iuga a facut ca lava unor sentimente, acumulate intr-un trecut foarte indepartat, sa erupa spontan din Vezuviul copilariei. De fapt si astazi, de cate ori trec pe langa Palatul regal de pe Calea Victoriei, ma revad copil asistand Duminica la schimbarea Garzii regale. Intotdeuna la fereastra de la etaj din partea stanga a palatului statea tanarul rege Mihai cu fata sa de om bun si frumos salutand soldatii si publicul acumulat.
Parintii mei nu au facut niciodata si sub nici un regim politica, dar se vorbea intotdeauna in casa noastra cu nespus de multa admiratie despre bunatatea Reginei Mama Elena si despre felul demn in care s-a comportat intotdeauna Regele Mihai. Nu a avut o copilarie fericita – spuneau parintii mei – dar a stiut sa se dezvolte ca Om si sa aleaga calea adevaratelor valori morale iar atunci cand a fost necesar a dat dovada de un curaj exceptional. Putini ar fi infruntat -imi spuneau- o intreaga armata germana inca prezenta peste tot in Bucuresti si imprejurimi si un regim puternic precum cel a lui Antonescu. De fapt la 23 august !944 regele si-a periclitat viata dar s-a gandit nu la scaunul pe care era asezat ci la binele Romaniei in viitor – proprietate cu care nu sunt binecuvantati se pare multi din cei care sunt astazi prezenti pe scaune in mod obsesiv.
In tot cazul trebuie facuta diferenta intre hotarari curajoase dar inteligente- cand exista un anumit procent de reusita -ca actul de la 23 August – si hotararea de a abdica atunci cand singura alternativa existenta in acea Romanie ar fi fost condamnarea la moarte. Cui ar fi servit acea executie in cazul in care regele ar fi ramas? Sa proclami azi ca Majestatea Sa ar fi ajutat situatiei ramanand mi se pare in cel mai bun caz o lipsa de informare asupra realitatii istorice, a tragicei vanzari a Romaniei clanului sovietic de catre aliati.
Cu pasi de Maraton se instalase deja regimul de arestari, crime, teroare si proletcultism.
Articolul scris cu condeiul inimii de catre Nora Iuga mi-a reamintit ca mama mea (1911-2005), care a trait ultimii 40 de ani ai vietii in Israel, avea un adevarat cult pentru Majestatea Sa. Imi povestea ca l-a vazut prima oara cand a venit cu elevele de liceu de la Institutul Urziceanu din Craiova sa intampine cu flori pe micutul Rege insotit de regina Mama. Fapt este ca intr-o revista frantuzeasca mama a gasit fotografia oficiala a Regelui Mihai cu Regina Ana si a inramat tabloul. S-au schimbat lumile in jurul sau pe parcursul anilor, dar pana la moartea mamei, acest tablou a stat la capatul patului sau in Israel. Nu descriu acest lucru ca pe ceva patetic, ci ca pe un fapt care s-a petrecut in realitate. Cati politicieni se pot lauda ca au fost astfel -si in ciuda anilor-onorati si iubiti de oameni in camerele inimii lor? Dezinteresat/Discret.
Un Parlament ar trebui sa aiba o atitudine regala in fata oricarui Om care si-a castigat cei 90 de ani ai sai in cinste si onor chiar daca nu ar fi DAR MAI ALES DACA ESTE REGELE MIHAI.
Politica este si ea un domeniu in care s-ar putea totusi cultiva (in interesul tuturor) genialitatea, marinimia, bunul simt si demnitatea noastra cea de toate zilele. Niciodata nu am fost moralista caci nimeni nu e perfect, dar tot ce s-a spus despre venirea regelui in fata parlamentului nu ma poate lasa indiferenta.
Minunata Nora Iuga – continua sa iubesti! Sa te identifici cu ceea ce simti, cu ceea ce stii, cu ceea ce gandesti, cu ceea care esti!
Iar despre mine cred ca nu pot aniversa mai bine la 11 Noiembrie cei 100 de ani ai mamei mele decat urand la aniversarea Regelui:\\\\\\\”Multi Ani Traiasca in pace si onor!\\\\\\\”
„it is a terrible thing to see and have no vision” a spus Helen Keller.
In tot cazul e trist -cand vad ce faceti limbii romane-sa va citesc, obositor, trist, deprimant. Imi pare rau pentru Dumneavoastra ca desfasurati la lumina zilei si inca in Observator Cultural acest streap tease de incultura si ingamfare .Atat de nepotrivit pentru subiect si pentru excelentul articol al intelectualei vesnic tanara poeta Nora Iuga.
Multumesc D-nei Nora Iuga, penru articolul publicat, si-mi face placere sa-i impartasesc gandurile. In inima romanilor amantirea Majestatii sale Regele Mihai I al Romaniei, va ramane intotdeauna vie, chiar daca istoria zbuciumata a Romaniei este marcata de evenimente atat de tragice. In pofida tuturor incercarilor grele la care a fost supusa Romania de-a lungul intregii sale istorii, romanii nu si-au uitat credinta, obarsia si mai ales valorile lor nationale. Fie ca D-zeu sa ne calauzeasca pasii catre pace, demnitate, si respect pentru personalitatile istorice remarcabile ale tarii noastre. Cu respect, Camelia Cazacu
Exista o vorba in popor : ” Cine nu are un batran sa-si cumpere”.
Ce poate fi mai relevant decat marturia unor oameni care au trait in acele timpuri !?
Unii sar cu gura ca sunt republicani. OK, e dreptul lor, dar modele noastre „republicane” cam lasa de dorit. Curtea Regala da dovada insa de o deosebita educatie iar valorile Lor sunt de neclintit si merita toata admiratia, indiferent daca esti republican sau monarhist.
Multumesc Familiei Regale pentru tot ce au facut si fac in contiuare pentru Romania!
Distinsă doamnă,
Teamă mi-e că acel „timp rău, în care sîntem pîndiţi şi vînaţi” nu a trecut …
asa e, cum zici, n-ai adversari, gunoaiele n-au decat soarta ce le-o harazeste matura.
Frumos articol! Traiasca Regele! Tinerii intelectuali il sustin1 Poate pe 25 oct. ar trebui sa fie un 22 decembrie 89.
Hm… Stimatzi „monarhishti” – ca-mi suntetzi *chiar stimatzi*, sa shtitzi!
Eu mi-s „republican” – chiar precum, de fapt, o chiar shtitzi.
Mi-am „dat” cu parerea (hm… cu *argumente*) saptamana trecuta shi ce-am primit ? Am primit nishte, doar *chitzcaituri, scrise subt pseudonim*.
Bre, ia bagatzi-va mintzile-n cap? Pai, *voi chiar credetz’*
– desigur, folosesc vocabularu’ potrivit firei mele da „artista”
ca *cineva va chiar ia, anonimi, pan’ sama?*
Io nu, io, ba!
Hai sa va explic io ce shi cum – ca vaz c-avetz’ nevoie de oleaaca da istorie: Mihai Intaiul se *rushineaza* de tat’su’.
Ca era *corupt pana-n maduva*… Desigur, saritz’ pa mine!
Saritz’ pa mine-n ciuda *docomentilor vremii*…
Shi, desigur, *voi* (ca *eu cred* in buna voastra credintza – numa’ voi nu credetz’ intr-a mea…) chiar *credetz’* ca *monarhia* ar putea salva Romania, n-asha?
Ei, bine, dragilor: eu n-o cred. Shi *nu* o pot crede chiar pentru ca io *cunosc historia*…
Daca Mihai (au cineva din famelie) ne-ar onora cu conducerea, ma scuzatz’: *tat pe boii la putere s-ar baza*.
Voi *chiar nu intzelegetz’?* Chiar vi s-a pus „solzu’ ” pa chiar ochi?
Ce s-ar intampla? Simplu: monarh /a pa veatza, care va „trage” foloasele *shi pa care nu-l potzi/n-o potzi schimba*
odata la patru-cinci ani, precum se-ntampla treaba cu preshu’…
Ca, daca-l *prinzi* pa monarh (cum au *facut-o altzii*, de-a lungu’ istoriei – v-aducetz’, oare, aminte, de „Minciuna sta cu Regele la masa”?), *n-ai ce-i face!
P-un „Presh”? Pai, il dai de-a dura, *cu votu*, bre, p-afara.
V-o scriu, prieteni (ca mie-mi suntetz’ chiar amici, sa shtitzi!)
doar pentru a v-o reaminti: demcratzia li s-a „urcat” intr-atat romanilor „la cap”, incat, precum *moi* (moa!) nu mai vor s-auda de *nici un sistem * sa-i zicem, „batut in cuie”.
Di she? Ppai, simplu: e ca-n cantecu’ ala de mai an’: Sherpoaico, mi-ai inshelat simtzamintele…
Nu te „ridici” la nivela, ma scuzi – escuzemoa – te *schimb*.
Shi, ei bine, *chiar asta* n-o „da” Monarhia…
Ei bine, m-atzi ‘tzeles, pa mine, „artista”, aia pa care atzi injutrat-o saptamana trecuta in mod „pur” – adicatelea numa’ dand in mine numa’ cu zoaie? Fara de argumente?
Fapt care, *mie*, imi da un oarece semn de neputintza?
Doamnelor, domnishoarelor, domnilor: vremea *trece*, lumea *ceteshte*, lumea *invatza*, *shtie istorie*.
Lumea vrea *ea* sa fie „stapana”. Pa chiar propriile-i destine.
Shi, cu un Monarh „de drept divin” – ha, ha, ce-o fi insemnand oare *asta*, chiar *azi*? – ma scuzatz’, ma scuzatz’ pantru termenu’ ne-academic, da’l chiar *meritatz’, pentru chiar *rautatzile* pa care mi le-atzi „turnat” pan’ kap, chiar saptamana trecuta, desigur, shacali fiind, rautatzi „schacaliene”, ca *nu avetz’ curaj sa va semnatz’ in nume’ prop’*, carevasazica: cu monard da drept divin vretzi *voi* sa „defilatz’ „?
Hai noroc, ca ma cheama chiar asha:
Marian Deaconescu
P.S. Shi , pentru informarea *voastra*: *nu* ma defneshte trebshoara de-a fi „republican” – cum & sunt – au „monarhist”. Va rog frumos: daca raspundetz’, va rog a face-o *cu argumente*. Da di she? Pai, cu ortografia *voastra*, corecta, injuraturile *voastre*, fara de argumente, mie-mi spun ca *n- am adversari, bre*.
Daca este sa ne rugam lui Dumnezeu, sa dea Dumnezeu ca Ziua de 25 oct. a.c. cand Majestatea sa Regele Mihai (asa i se adresa in copilaria mea) va implini 90 ani si va vorbi in Parlament sa treaca cu bine.
Ma ingrozeste situatia de astazi in care domina URA, DEMITIZAREA, NEGAREA VALORILOR REALE cu care ne mandream odata. Scoala romaneasca si educatia pe care am primit-o in Romania au fost „PIATRA DE CAPATAI” pentru realizarile de astazi.
Ii urez Maiestatii sale, inca multi ani fericiti si, in special SANATATE.
In Israel urarea suna altfel :”PANA LA 120 DE ANI !”
Fiti binecuvantata, stimata Doamna NORA IUGA! In sfarsit un martor al sinceritatii, al verticalitatii, al onoarei… dupa atata amar de ani! Dumnezeu sa va binerasplateasca pentru aceasta scrisoare de dragoste intru adevar… si pentru Maiestatea Sa, REGELE NOSTRU! Sentimentele dvs. sunt vii asa cum vii sunt si sentimentele mele, retraind Noaptea Sfintei Invieri din aprilie 1992, de la Putna, cand am avut fericirea sa cantam impreuna cu Maiestatea Sa: \”HRISTOS A INVIAT!\” Slava catre Bunul Dumnezeu cu zambete inlacrimate… de bucurie si speranta!
MAIESTATE, MULTA SANATATE! Doamne ajuta!
Falsificarea istoriei si denigrarea persoanelor e o strategie a comunistilor securisti care ne conduc in continuare ,cel mai frumos lucru care s-a intamplat Romaniei a fost atunci cand a venit regele CAROL I AL ROMANIEI si nenorocirea a venit cand au pus un REGE sa abdice fortandu-l cu pistolul atunci s-a destramat Romania prin crimele care le-au facut comunistii si falsificarea istoriei si a mentalitatii oamenilor si continua si azi !Rusine romani care va lasati manipulati de niste tradatori!
Relevantă scrisoare. Mulţumim Nora iuga pentru aceste confirmări şi sentimente. Prezenţa Majestăţii Sale este o şansă şi o oportunitate. Dacă nu o vom folosi însemnă că nu ne merităm prezentul şi viitorul. Dormim de 20 de ani, stagnăm în neadevăr şi impostură, urmare a fostului regim. România este prinsă ca într-o capcană în care se zbate neputincioasă, din care nu se poate smulge nici azi
Sire, nu stiu daca tot poporul (din ignoranta, interese meschine, sau din spalare de creier) e cu Voi, dar stiu ca multi, si din zi in zi tot mai multi suntem cu Voi!
Fericit poporul roman care gratie lui Dzeu a avut binecuvantarea de a avea ca Regi pe::Regele Carol I,Regele Ferdinand si MS Regele Mihai a Romaniei!
Romanii contemporani cu Majestatile lor au cunoscut inaltele virtuti Regale.,frumusetea fizica dar mai ales inalta spiritualitate morala..
Frumusetea de basm,statura impunatoare a MS Regele Mihai alaturi de Regina Mama Elena,se vedea aevea in cele patru zari si pe perna de sub capul fiecarui copil!
Intreg poorul a urmarit cu sufletul ingrozit casnele la care a fost si continua sa fie supus MS Regele Mihai!
Multumim lui Dzeu ca MS Regele nostru preaiubit traesste.
La foarte multi ani inainte Majestate!
Slava tie tineret al patriei care te sacrifici pentru afirmarea MS Regele Mihai!
„Grăit-au împotriva mea cu limbă vicleană şi cu cuvinte de ură m-au înconjurat şi s-au luptat cu mine în zadar. În loc să mă iubească, mă cleveteau, iar eu mă rugam. Pus-au împotriva mea rele în loc de bune şi ură în locul iubirii mele. Dar Tu, Doamne, fă cu mine milă, pentru numele Tău, că bună este mila Ta.”
Doamne, nu ne lasa pana la nesfarsit sub conducatori fara frica Ta!
sunt cu totul de-acord cu Nora Ioga. dar intr-o scrisoare adresata Regelui nu se folosesc cuvinte urate de genul: gest marlanesc etc. nu va mai spun motivul. nu poti sa vorbesti asa in fata unui rege. Ce Dumnezeu, suntem sau nu poeti?
Draga doamna Iuga,eu nu am avut norocul sa traiesc intr-un timp bun,dar am o temere:omul cel insemnat nu-l uraste numai pe regele Mihai,ci pe noi toti cei care continuam a sti ca a existat si ar putea exista si o alta Romanie.
Ba mai mult,nu obosim a vedea si afirma ca”imparatul e gol”.