„Pustietate în floare”

Editorial din Observator cultural Nr. 838

  • Recomandă articolul
O plimbare estivală, la malul Mării Negre, după mai mulţi ani de peregrinări pe alte meleaguri, nu e deloc recomandată celor care vor să vadă şi altceva decît zona Mamaia Nord – Năvodari, unde plaja e curată, aerisită, iar marea limpede şi fără deşeuri. Pentru călătorul care nu vine la Constanţa doar pentru mare şi soare şi care ar dori să viziteze oraşul vechi, de la statuia lupoaicei pînă la Cazinou, trecînd pe la Muzeul de Istorie din Piaţa Ovidiu, dezamăgirea e la fel de mare ca revolta. În toată zona cuprinsă între Strada Traian, Bulevardul Tomis (pietonal), Strada Revoluţiei din 22 decembrie 1989, Strada Termelor Romane şi Faleza Cazinoului, zonă veche, cu imobile construite, în marea lor majoritate, la sfîrşitul secolului al XIX-lea şi în primul deceniu al secolului al XX-lea, priveliştea ce li se oferă trecătorilor este una de… „pustietate în floare”, ca să preiau celebra formulă a lui John Galsworthy. La tot pasul dai de clădiri cu personalitate şi cu un farmec aparte, devastate de trecerea timpului şi de nepăsarea contemporanilor. Le vezi aliniate de-a lungul străzilor pline de praf, asaltate de gunoaie de tot felul, unde, din loc în loc apare cîte o curte năpădită de […]
Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.

Comentarii utilizatori

Comentariile sunt închise.