Răspuns unor mai tineri colegi
- 21-01-2015
- Nr. 756
-
Mircea MARTIN
- Actualitate
- 12 Comentarii
Dragele mele, dragii mei, Adresaţi o scrisoare membrilor unui juriu căruia îi reproşaţi alegerea făcută în acest an (şi în anii anteriori, cu deosebire în 2013 pentru 2012). Aduceţi acuzaţii grave: „malversaţiune“, „dezerţiune“, „interese de grup“, „nepăsare cinică“. Şi cereţi demisia în bloc a juriului. Împart aceste acuzaţii cu ceilalţi juraţi, dar le resimt cît se poate de personal şi de dureros. Aproape că nu-mi vine să cred că mă vizează (şi) pe mine. Întrucît vin din partea unor oameni pe care, în majoritatea lor, îi cunosc şi preţuiesc – pentru unii chiar am sentimente de prietenie –, le iau în serios şi încerc să le dau un răspuns. Mai întîi, cîteva precizări. Ca orice premiu, şi Premiul Naţional de Poezie este acordat în urma voturilor primite din partea fiecărui membru al juriului de către fiecare autor nominalizat. Decizia juriului nu se ia prin consens, ci prin majoritatea simplă a voturilor. Conform uzanţelor, membrii juriului sînt solidari cu decizia finală, indiferent de modul în care a votat fiecare. Unde am ajunge dacă, atunci cînd opţiunea proprie nu întruneşte majoritatea, ne-am disocia public, am protesta sau am ieşi din respectivul juriu?! Votul nostru negativ contribuie şi el la palmaresul laureatului nedorit […]
Cititi, totusi, Trandafirul nimanui. Acum, dupa Auschwitz. Premiile… Fireste, nu e vorba despre premii, ci despre onoare (sau onor, dupa Dictionarul grotesc al lui V. Alecsandri – e corect, domnule Paraschivescu?). Dar onoarea unora, mai tineri, tine mai mult de nevoia, stringenta, de a ocupa locurile in tabelul lui Mendeleev. Asa incit, neputinduu-se extrage socialului, il exhiba. Prea bine. Macar sa stim si noi.
Dar poate dl. Paraschivescu, mare specialist in lingvistica, doreste pur si simplu sa ne testeze. Asa, doar de dragul unui nou subiect la emisiuni tv pentru fraieri. Dar te primim in Academie, d-le Para-Schivescu.
Pluralul navelor de dragaj este dragi, pe calapodul barca – barci sau shtanga-shtangi.
Iar dragele mele are tot atata drept de cetate ca si dragile mele, drept dat de multii vorbitori de limba romana care le folosesc..
@Radu Paraschivescu:
Daca astazi descoperiti, domnule Radu Paraschivescu, insolventele stilistice ale lui Mircea Martin, atunci tot a servit la ceva taraboiul legat de premiul de la Botosani…
Ma tem însa ca nu scapam – cu una, cu doua – de „dragalaseniile” lui Mircea Martin.
Ar fi interesant de aflat ce crede amicul Ko(martin) despre îndoielnica moralitate a (Maimarelui)Martin.
(Cu toate ca nu-mi fac griji: peste câteva zile, îi vom vedea iarasi mâna-n mâna, brat la brat, pe cei doi Martin: Ko & comp. Spurcându-l pe Manolescu în culise ori pe bloguri.)
Daca un universitar filolog poate scrie „dragele mele”, transformand destinatarul feminin in instrumentar fluvial, lucrurile chiar arata prost.
Nici Mircea Martin nu îmbatrâneste frumos.
Radu Vancu are perfecta dreptate: Nicolae Manolescu imbatraneste urat, foarte urat!
Aprecieri, d-le Mircea Martin pentru textul „Raspunsului…”
lovit și eu peste tot de scandalul ăsta, deși nu-s în domeniu și majoritatea numelor vehiculate nu-mi spun nimic. ceea ce-i amuzant pentru mine e că nimeni nu sesizează cât de anormală e situația în care un șef e într-un juriu unde își premiază mâna lui dreaptă. altfel spus, înainte de chifu (deci acordarea premiului), problema e manolescu (deci alcătuirea juriului). dacă juriul acestui premiu voia să se păstreze o minimă doză de onorabilitate, manolescu trebuia să se retragă, sau, cel puțin, să-și suspende votul. n-a făcut-o, iar mâna sa dreaptă a câștigat premiul. în condițiile în care onorabilitatea a dispărut, premiul a devenit o rușine în a-l accepta, de acum înainte, iar locul în juriu o marcă a murdăriei.
de vreme ce la mijloc e vorba si de bani (citeva sute de milioane de lei vechi?), nu numai de imagine sau valoare morala, putem vorbi de un grav caz de coruptie. ar putea si dna-ul sa se sesizeze, altii sunt la inghesuiala pentru mai putin.
Anul acesta am asistat cu stupoare la premierea inghesuita a lui Gabriel Chifu la Festlitul de la Cluj, unde au fost trasi pe dreapta d-alde Adamesteanu, altii ca sa ia premiul festivalului dat tot de Nicolae Manolescu. Daca intrati pe goagal vedeti ca a luat si premiul de proza de la Colocviul romanului romanesc de la Alba Iulia, dat tot de Manolescu, ca a luat toate premiile posibile din anii din urma acolo unde la mijloc a fost acelasi tutore……
De la sursa sigura, membru al juriului, puteti verifica: initial, la primul vot, g chifu a avut un singur vot, al lui nm. apoi nm a facut presiuni la trei membri de juriu, adica holban, diaconu si mircea martin (care initial votase cu marta pertreu si cartarescu). asa s-a facut majoritatea, doi bravi modoveni care pot fi cumparati la snop, caracter critic minus la patrat, valoare critica tot pe acolo. cistelecan, ungureanu si pop au votat cu cartarescu. problema nu e chifu aici, ci jocul de culise. ca poet chifu nu e chiar slab, cu o selectie buna e peste multi dintre cei care il contesta. dar faptul ca lui chifu numai trofeul floarea din gradina nu i l-a dat manolescu in acesti ani, te face sa crezi ca astia doi au ceva … de ascuns.