Mircea MARTIN

Domnule Președinte,   Mă adresez dumneavoastră spre a vă ruga să folosiți mijloacele de care dispune AER pentru a difuza dezmințirea pe care mă văd obligat să o comunic public în urma unei relatări neglijente sau chiar incorecte aparținînd unei reporterițe de la PressOne, prezentă la dezbaterea organizată de „Ziua Limbii Române“ la Academia Română. Trec peste registrul derizoriu în care respectiva jurnalistă (?) înțelege să povestească …

După deznaționalizarea brutală din anii ’50, după reacreditarea ideii naționale în anii ’60 și după abuzul ei pînă la caricatură în ceaușismul anilor ’80, dar și după manipulările populiste postcomuniste ale sentimentului național, cît de actuală mai poate fi, astăzi, problema identității românești? Cum se vede ea din perspectiva integrării europene și, mai ales, din cea a globalizării? Ce le mai spune ea intelectualilor vîrstnici, …

În cîmpul academic global, tot mai larg prin avansul tehnologic irepresibil, apar teme în legătură cu care te întrebi dacă au fost impuse de evenimente recente şi presante sau au fost lansate în dezbatere înainte ca aceste evenimente să se producă, parcă anume spre a ne pregăti să le întîmpinăm şi să le înţelegem. O astfel de temă este aceea a migraţiei. Despre migraţie se discută …

Ion Ianoşi a murit la 88 de ani, lăsînd în urmă o operă consistentă de filozof şi de literat, precum şi o reflecţie, reluată ciclic, asupra istoriei şi lumii prin care a trecut. A fost un om care avea cultul muncii, al hărniciei şi al destoiniciei. Resimţea nevoia de a citi ca pe un fel de prurit, iar scrisul, ca pe o acţiune eficientă, ca …

Doresc acum să dezvolt o temă care mă preocupă de multă vreme și care poate fi regăsită ca un fel de supraimpresie și în alte editoriale ale mele. A vorbi luni în șir – fără, de altfel, nici un ecou oficial notabil – despre necesitatea unei strategii culturale, adică a unei perspective de lungă durată asupra culturii românești în toate componentele ei – artistice, umaniste, științifice …

Orizontul larg al cunoașterii, în cazul profesorului Solomon Marcus, anvergura informației însoțită de erudiția detaliilor, competența sa multiplă inter- și transdisciplinară, ca și curiozitatea intelectuală, forța analitică și îndrăzneala asociativă, menținute pînă la adînci bătrîneți (atestate, de altfel, doar documentar), produc oricărui om cultivat, oricărui om de bun-simț o impresie copleșitoare – spre a nu spune chiar vertiginoasă. După ce a făcut proba armelor sale în …

Nici un alt prozator român nu s-a aplecat – în chiar paginile prozelor sale – asupra scriiturii ca proiect şi proces, ca formare şi transmisiune, cu asiduitatea şi subtilitatea lui Gheorghe Crăciun. Între teoriile şi mărturisirile sale indirecte şi modul propriu în care şi-a structurat aceste proze, nu există contradicţii majore, poetica lui implicită este în acord cu cea explicită. Prozator lucid şi autoreferenţial, dar …

„Doar o nuanţă desparte cele două puncte de vedere…“, „nu e nici o deosebire între cei doi autori, decît, cel mult, o nuanţă…“. Astfel de propoziţii pot fi auzite şi citite adesea. Mulţi, prea mulţi vorbitori şi „scriitori“ de la noi şi de aiurea, în dorinţa lor de a clarifica lucrurile, de a despărţi apele, cum se zice, consideră nuanţa un obstacol şi nuanţarea un …

Nu sînt un cititor de bloguri, nu am cont pe Facebook. Mi se spune că discuţia referitoare la Premiul „Mihai Eminescu“ din acest an continuă în mediul virtual. Mi s-a transmis şi un text semnat de Radu Vancu, text incisiv, care duce mai departe argumentaţia şi interogaţia din „Apelul...“ publicat în Observator cultural, nr. 756, din 22 ianuarie a.c. (împreună cu un răspuns al meu). …

Poeţii au soarta lor, ca şi cărţile. Iar înainte de a avea o soartă – o soartă vizibilă şi inteligibilă în lumea sublunară –, poeţii, ca şi cărţile au o istorie, o devenire, o carieră. Şi ecourile stîrnite, premiiile primite – sau neprimite – de fiecare dată se înscriu într-o istorie. Alegerea noastră, aici, la Botoşani, sub egida şi pavăza lui Eminescu, are, la rîndul ei, …

Domnule Preşedinte, Subsemnatul Mircea Martin, membru al juriului pentru acordarea Premiului Naţional de Poezie „Mihai Eminescu“, de la înfiinţarea acestuia, în 1991, vă propun şi vă solicit să procedaţi la o reformă a modului în care se desfăşoară procesul de selecţie în vederea premierii. 1. Ar trebui să începem prin a beneficia de mai multă transparenţă în privinţa componenţei juriului local botoşănean sau, mai …

­­Dragele mele, dragii mei, Adresaţi o scrisoare membrilor unui juriu căruia îi reproşaţi alegerea făcută în acest an (şi în anii anteriori, cu deosebire în 2013 pentru 2012). Aduceţi acuzaţii grave: „malversaţiune“, „dezerţiune“, „interese de grup“, „nepăsare cinică“. Şi cereţi demisia în bloc a juriului. Împart aceste acuzaţii cu ceilalţi juraţi, dar le resimt cît se poate de personal şi de dureros. Aproape …

Am propus colegilor din Asociaţia de literatură generală şi comparată, cu prilejul Colocviului ţinut acum doi ani la Universitatea „Ovidius“ din Constanţa, tema „Cultural Studies“, cu intenţia unui bilanţ provizoriu al acestei discipline (sau, mai exact, mănunchi de discipline) de dată relativ recentă în România, dar practicată deja de cîteva decenii în lumea academică occidentală. Aveam, desigur, în vedere direcţia de cercetare iniţiată, la sfîrşitul …

Un om dăruit şi darnic din toată fibra trupului şi a sufletului său a fost Andrei Bodiu, răpit, în plină putere creatoare, de o moarte inconceptibil de nedreaptă. Durerea mea, durerea noastră nu încape în cuvintele puţine şi sărace pe care, totuşi, se cuvine să le rostim spre a spune şi altora cine a fost prietenul nostru şi ce a însemnat pentru noi. Măcar în …

Priveliști – cuvîntul denumește simultan peisajul și privirea care îl contemplă, obiectul și subiectul privirii. El presupune o anumită distanță – s-o numim contemplativă? – de la care obiectul să poată fi cuprins: e vorba despre un obiect mare și despre o privire panoramică. Termenul, de origine slavă, exclude din aria lui semantică privirea de aproape, mioapă, ca și orice privire disociativă, analitică, pătrunzătoare, …

În ansamblu privind lucrurile, regăsim mereu un raport evident sau subiacent, dialogic şi uneori chiar polemic, între reflecţie şi spontaneitate, între distanţă şi intimitate, între luciditate şi sensibilitate, între clasicism şi romantism, respectiv între neoclasicism şi modernism. Mi s-ar fi părut posibil să reunesc aceste dualităţi sub egida uneia singure, formulate în plin secol al 17-lea, …

Istoria critică a literaturii române a fost întîmpinată încă de la apariţia sa, în luna noiembrie a anului trecut, ca un adevărat eveniment în spaţiul literar românesc. Cartea lui Nicolae Manolescu a fost din nou supusă dezbaterii vineri, 13 martie, în cadrul unei mese rotunde desfăşurate sub auspiciile Centrului Interdisciplinar de Studii Culturale Europene şi Româneşti „Tudor Vianu“. …

Publicăm în acest număr reacţia dlui Mircea Martin – prima de pînă acum – la o serie de acuze şi calomnii difuzate insistent şi preponderent în mediul electronic de dna Luiza Palanciuc. Cum dl Mihai Şora ne-a interzis publicarea textului domniei sale, O crimă împotriva gîndirii, în acelaşi număr cu o eventuală replică a dlui Mircea Martin, preferînd …

Moartea lui Gheorghe Craciun, la virsta de 56 de ani, in plina putere creatoare, ma intristeaza atit de mult incit gestul insusi de a scrie in aceste momente mi se pare ca frizeaza frivolitatea. L-am simtit aproape inca de la inceput, din studentia lui, i-am urmarit cu simpatie si admiratie crescinda productia literara, i-am fost alaturi in toate etapele carierei universitare (licenta, gradul didactic I, …

Misiunea de a-i aduce un elogiu profesorului Wolfgang Iser ma incinta si ma onoreaza. Voi incerca, totusi, sa nu ma lansez intr-un panegiric in care gustul nostru neo-latin se complace uneori (spre a nu spune adesea) fiindca presupun ca as contraria flegma anglo-saxona a oaspetelui nostru si, in mod sigur, luciditatea lui austera. Reputatia lui Wolfgang Iser este mare, ea depaseste Europa si lumea atlantica, …