Realismul lui Cristi Puiu (I)

  Sieranevada, noul lungmetraj al lui Cristi Puiu, mi-a confirmat opinia că regizorul său este cel mai important cineast din istoria filmului românesc.  Medicul cvadragenar „Lary“ (interpretat de un Mimi Brănescu mai nuanţat ca niciodată) are o soţie mult mai tînără, două fetiţe şi, din partea părinţilor, o familie numeroasă. Însă viaţa sa nu e nici pe departe atît de roz pe cît ar părea. Fidelitatea lui conjugală lasă de dorit, are probleme de comunicare cu copiii, tatăl (medic, la rîndul său) i-a murit recent şi s-a cam îndepărtat de restul rudelor sale, inclusiv de mamă şi cei doi fraţi mai mici. Mai mult, şi prestigiul său profesional are de suferit: puţină lume ştie – şi Lary preferă să n-o recunoască în faţa multora – că el a renunţat la ambiţia de a fi doctor pentru o îndeletnicire mai profitabilă şi mai sigură (mai ales pentru un cap de familie adulter), anume vînzarea de aparatură medicală. Acest bărbat, cu frustrările, secretele şi temerile sale, este protagonistul din Sieranevada, complexitatea sa fiindu-ne revelată gradat de către regizorul-scenarist (de pildă, aflăm despre infidelitatea lui de-abia spre sfîrşit, într-un climax excelent construit şi motivat psihologic, unul dintre memorabilele momente de adevăr, deopotrivă cinematografic […]