Nr. 840 (28)

  Între 23-25 septembrie 2016, va avea loc la Bistrița prima ediție a Festivalului Internațional de Literatură și Lectură (FILL). Ediția Proză Scurtă. Avînd la bază proiectul Cui îi e frică de literatură?, festivalul își propune să dezvolte o relație dinamică între cititori și scriitori prin evenimente care pun cititorul pe o poziție de forță. În acest sens, proza scurtă, unul dintre genurile care au cunoscut …

Nicolae Manolescu, directorul revistei România literară, a explicat într-un editorial („Cronica unei morţi anunţate“, nr. 39, 9 septembrie 2016), de ce a eliminat din paginile revistei celebrul articol al Rodicăi Zafiu, despre plagiatul lui Victor Ponta, care a dus la încetarea colaborării profesoarei de la Litere cu revista amintită. Scrie Nicolae Manolescu: „Trebuie să precizez că n-a fost vorba de o diferenţă de opinii sau …

Nu în calitate de expert scriu aceste rînduri, ci în calitate de narator ale cărui amintiri disparate au reînviat traducînd Procesul contra Statelor Unite; ele atestă un îndelung parcurs biografic, ale cărui borne le evoc acum, dar ele, totodată, desenează sinusoida politică a relaţiilor cultivate de puterea comunistă cu Brâncuşi. Într-un fel, între drumul propriu şi drumul oficial percepem un dezacord constant, o dizarmonie rar …

Nu doar trecutul, dar şi viitorul Românei poate depinde de Franţa! De o Franţă al cărui viitor nu poate fi decît european. Şi aceasta chiar dacă suveranismul, ca un cîntec de sirenă, tentează permanent societatea franceză! O Franţă antieuropeană nu ar mai fi Franţa, ci stafia ei! Dar astăzi, din nou, stafiile trecutului bîntuie o Europă care nu se mai regăseşte! Vocaţia europeană de lungă durată …

Vizita de trei zile şi două nopţi a preşedintelui Republicii Franceze, François Hollande, în România este cel mai important eveniment politic al acestor zile. Cu puţin înaintea summitului european de la Bratislava, cei doi şefi de stat au convorbiri directe şi vor să găsească o platformă comună pentru promovarea unei strategii favorabile viitorului Uniunii Europene. Primire oficială la Cotroceni, schimb de decoraţii, conferinţă de presă …

Istoria Institutului Cultural Român a fost marcată de convulsii. Cu patru directori în ultimii 11 ani (Horia-Roman Patapievici, Andrei Marga, Lilian Zamfiroiu, Radu Boroianu), cu schimbări de direcţie, de strategie şi de viziune, Institutul Cultural Român a încercat să promoveze cultura română în exterior. Uneori, cu rezultate notabile, alteori, cu dificultăţi de receptare şi inserţie în piaţa culturală locală. Nu-i mai puţin adevărat că ICR …

Editura Cartier din Chişinău a publicat recent o excelentă selecţie din poemele lui Andrei Bodiu (Oameni obosiţi, 2016), realizată de Claudiu Komartin, oferind astfel, la doi ani de la dispariţia prematură a poetului, imaginea de ansamblu a unei creaţii de o remarcabilă originalitate. Reprezentant de notorietate al Şcolii de la Braşov, cristalizate în jurul lui Alexandru Muşina, Bodiu a debutat (alături de Simona Popescu, Caius …

Literatura pe care o scrie Bolaño în 2666 este una înmuiată în obsesia literaturii ca produs consubstanțial violenței. Literatura lui își ia ca obiect excesul, iraționalul, trece dincolo de Bine și de Rău și simulează o simplă consemnare a manifestărilor acestui exces în fragilele automatisme sociale. Pentru a înțelege reperele acestei literaturi, trebuie să accedem la supramorala la care făcea referire Georges Bataille în deschiderea …

Cartea lui Matila Ghyka, Curcubeie, formată din amintiri ce străbat mai multe epoci, evenimente istorice sau personale, este una densă și compozită, fără a fi eclectică. Cele două părți care o compun: Popasuri ale tinereții mele și Fericit ca Ulise..., volume publicate inițial de autor în 1956, la Editura La Colombe din Paris, trasează destinul unei personalități complexe, un adevărat cosmopolit, un uomo universale în …

Ieşirea din timp este un jurnal al morţii, al încercării de a o înţelege, de a o amîna, de a se pregăti pentru ea. Este un jurnal „de criză“, al vieţuirii în proximitatea dureroasă a sfîrşitului – la propriu, din momentul în care omul este diagnosticat cu cancer în fază terminală. Seninătatea intelectualului lucid acoperă însă drama personală a bolii incurabile şi tragedia pierderii fiului …

Constituirea Italiei moderne Efortul de a-l reintroduce pe Gramsci în cultura română este lăudabil. Mai ales că acum nu se mai poate contesta autenticitatea unui astfel de demers ştiinţific, nu se mai poate afirma că Gramsci, un marxist eretic mai degrabă tolerat decît acceptat în România comunistă, se studiază pentru a fi în ton cu imperativele ideologice ale vremii. Cu toate acestea, iar lucrarea Ioanei Cristea …

Merită salutat nu doar proiectul editurii clujene Tact de a edita şi susţine noua gîndire critică de stînga din România (made in CriticAtac & Co), ci şi nivelul calitativ al acestui demers de avangardă teoretică. Cărţile apărute pînă acum au beneficiat de o întîmpinare destul de nişată, iar explicaţiile sînt destule: dispariţia sau retragerea comentatorilor favorabili din vechile generaţii, replierea în online a celor mai …

Aş pune în prim-planul acestor însemnări volumul Secolul roşu. De la revoluţia bolşevică la Putin (Editura Corint, 2016, dialoguri reunite de Patrice de Meritens, traducere din limba franceză de Irina Achim, prefaţă de Armand Goşu), semnat de doi intelectuali, un rus, Vladimir Fedorovski, şi un francez, Alexandre Adler. Primul, diplomat şi scriitor naturalizat francez după ce a fost implicat în diplomaţie/politică rusă la nivel înalt, …

Între 31 august şi 10 septembrie, au avut loc, la Centrul Naţional de Studii „Mihai Eminescu“ - Memorialul Ipoteşti, „Atelierele Filit pentru traducători“. După debutul de anul trecut, aceasta a fost a doua întîlnire a traducătorilor de literatură română în limbi străine. Au luat parte 19 traducători din 12 ţări diferite: Anita Bernacchia (Italia), Florin Bican (România), Florica Ciodaru-Courriol, Jean-Louis Courriol (Franţa), Jan Cornelius (Germania), …

Așa cum remarcam în articolul precedent, dispozitivul meta-arhitectural elaborat de echipa curatorială a Trienalei East Centric este o construcție teoretic-descriptivă care ascultă de același principiu cu cel pe care îl identifică prin simbolul și figura driftingului. Este vorba de definirea și de desfășurare a trei axe care, prin combinații și permutări exhaustive, ajung să epuizeze, la propriu, adică să depășească, să întreacă realul. Căci tocmai aceasta …

Referendumul iniţiat de Coaliţia pentru Familie a cerut amendarea prevederii constituţionale care stabileşte că „Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între soţi“, pentru a se face referire la căsătoria dintre bărbaţi şi femei. Un comentariu pe această temă a fost publicat în Observator cultural, cu titlul „Familie, căsătorie şi parteneriate civile“, de Nicolae Drăguşin, în numărul din 1 septembrie 2016. Rîndurile următoare sînt motivate …

Revista Lettre Internationale publică, în nr. 98 (vara 2016), traducerea în limba română a recenziei Jurnalului și romanului De două mii de ani ale lui Mihail Sebastian, apărută în New York Review of Books sub semnătura cunoscutului scriitor irlandez John Banville. Desigur că recenzia, de altfel excelentă, conține și unele inadvertențe inevitabile, întrucît scriitorul irlandez nu cunoaș­te toate amănuntele legate de evenimentele descrise în Jurnalul …

„Pentru că individul secolului al XXI-lea e aproape robotizat, e important să vorbim despre fragilitate, să ne-o asumăm pentru a ne cunoaşte mai bine şi a fi mai oneşti“ – e motivaţia regizoarei Olivia Grecea pentru alegerea temei spectacolului Istorie subiectivă a fragilităţii. Istorie, substantivul nearticulat din titlu, ne previne asupra tratării subiective a temei fragilităţii pe care o abordează în manieră postmodernă spectacolul semnat …

Statistic privind, Gala Hop – avînd, anul acesta, tema „Ne-bun pentru această lume“, marcînd 400 de ani de la moartea lui William Shakespeare – a arătat că este o deschidere extraordinară pentru tinerii actori, mulţi dintre premianţii Galei confirmînd apoi şi devenind actori de prim rang (Radu Iacoban, Lari Giorgescu, Tudor Aaron Istodor, Sabrina Iaşchevici, Ada Lupu, Alexandru Nagy, Ilona Brezoianu, Réka Szász, Nicholas Caţianis …

Cea de-a XIX-a ediţie a Galei Hop, desfăşurată la Costineşti între 5 şi 8 septembrie, în complexul Vox Maris, a marcat începutul directoratului lui Bács Miklós, actor al Teatrului Maghiar de Stat şi profesor la Facultatea de Teatru şi Televiziune din cadrul Universităţii „Babeş Bolyai“ din Cluj. Am stat de vorbă despre estetica nouă pe care a adus-o, de­spre plusurile şi minusurile acestei ediţii şi …

  Sieranevada, noul lungmetraj al lui Cristi Puiu, mi-a confirmat opinia că regizorul său este cel mai important cineast din istoria filmului românesc.  Medicul cvadragenar „Lary“ (interpretat de un Mimi Brănescu mai nuanţat ca niciodată) are o soţie mult mai tînără, două fetiţe şi, din partea părinţilor, o familie numeroasă. Însă viaţa sa nu e nici pe departe atît de roz pe cît ar părea. Fidelitatea lui …

Familiile în criză îl preocupă pe Cristi Puiu nu de azi, de ieri, ci de pe la Un cartuş de Kent şi un pachet de cafea (2004) încoace. Dacă stau să mă gîndesc bine, nici îngrijorarea mamei jucate de Luminița Gheorghiu în Marfa şi banii nu era deloc neîntemeiată. În Moartea domnului Lăzărescu, Dante Remus avea o soră în Transilvania şi o fiică plecată departe, …

Proiectul ARTmania a fost asociat, în aceşti primi unsprezece ani de concerte şi festivaluri, cu oraşul Sibiu şi cu scena metal underground. Sute de trupe şi de artişti, abordări muzicale din toate unghiurile, dar şi un public entuziast, care a crescut organic de la o ediţie la alta. Am amintit în Observatorul cultural de săptămîna trecută cîteva nume relevante pentru intervalul 2006-2016, ocazie cu care …

Scriu acest articol în urma vizionării, pe scena Operei Naţionale Bucureşti, a spectacolului Văduva veselă de Lehar, în regia lui Andrei Şerban, cea mai recentă premieră a Operei Naţionale Române din Iaşi. Un spectacol de un entuziasm molipsitor pentru majoritatea celor din sală.   Am vrut să scriu un articol foarte „la cald“, dar acum mă bucur că fac acest lucru după apariţia multor cronici semnate de …

Tentaţia decorativismului în înşiruirea de citate extrase din Histoire de la décapitation (Paul-Henri Stahl, P.U.F., 1986) mă duce cu cîteva decenii înapoi, la perioada liceului, cînd citeam pe deasupra, cu mirată fascinaţie, fragmente din Caietele Princepelui, şantierul literar al romanului Princepele, publicat foiletonistic de către Eugen Barbu, în revista Săptă­mîna. Exhibarea savuroasă a unor interminabile fişe de lectură bloca, de fapt, cunoaşterea printr-un act narcisist, …

Ştiu, analiza unui eveniment major, indiferent de domeniu, presupune o vedere panoramică. Detaliile fac muzica, iar un madrigal este de preferat unei arii. Îmi iau însă libertatea de a gîndi şi proceda diferit cît priveşte raportarea la turneul de tenis de la Flushing Meadows. Voi trece nedrept de rapid chiar şi peste performanţa calificării în sferturile de finală a fetei noastre, inimoasa Simona Halep, cap de …

Este la fel de greu să te transpui într-un alt ev istoric (fie şi apropiat în timp, acesta) ca şi în pielea altuia decât eşti tu. „Mme Bovary, c’est moi!“ e o butadă. E drept că cei care creează,-n literatură, personaje: un romancier, un dramaturg, chiar un istoric literar, au (sau s-ar cădea, oricum, să aibă) un mai puternic simţ empatic decât ceilalţi: poeţi (atâţia!) lirici …

O descriere a unui spațiu literar nu este o chestiune de tipul „place-nu place“, de aceea, indiferent la consecințele de politică literară, fie ea de nișă, nu am cum să nu plasez în centrul fantasticii românești, la 2016, romanul Solenoid al lui Mircea Cărtărescu (editura Humanitas, București, 2015). Începutul argumentării a făcut obiectul a două articole separate, în alte două reviste, și nu am de …