Realități incompatibile

  • Recomandă articolul
Joseph Anton, atipicul volum de memorii al lui Salman Rushdie avînd în centru anii în care a trăit sub amenințarea fatwei, „condamnarea la moarte“ lansată de ayatollahul Khomeini, e o scriere la fel de multistratificată, cu numeroase fire narative și interpretări posibile, ca oricare dintre cărțile lui de fic­țiune – iar una dintre aceste lecturi posibile este chiar cea de cheie pentru cifrul extrem de complicat al romanelor lui Rushdie (pe care, aș spune, mai mulți sînt cei ce le cumpără decît cei ce chiar le citesc…). Dacă e adevărat că și titlul (pseudonimul, alăturare între prenumele lui Joseph Conrad și cel al lui Cehov, ales de Rushdie în perioada în care era protejat de serviciile speciale britanice, călătorea anonim și locuia într-o casă cumpărată chiar sub acest nume fals), și corpusul propriu-zis al memoriilor trimit la existența lui de „captiv“ al acelei fatwa din 1989, geneza și referințele biografice din Copiii din miez de noapte, Versetele satanice sau Ultimul suspin al maurului (în general, ale romanelor scrise înainte și în timpul celor zece ani de amenin­țare) construiesc o poveste în sine, o privire subiectivă, uneori fascinantă, asupra atelierului interior de creație literară. Întîmplător sau nu, atunci cînd vorbește (scrie) […]
Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.

object(WP_Term)#12882 (11) { ["term_id"]=> int(19326) ["name"]=> string(7) "Nr. 901" ["slug"]=> string(6) "nr-901" ["term_group"]=> int(0) ["term_taxonomy_id"]=> int(19326) ["taxonomy"]=> string(7) "numbers" ["description"]=> string(0) "" ["parent"]=> int(0) ["count"]=> int(31) ["filter"]=> string(3) "raw" ["term_order"]=> string(1) "0" }