Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.
Reforma talmeş-balmeş şi joaca de-a restructurarea la Ministerul Culturii
- 20-08-2009
- Nr. 488
-
Iulia POPOVICI
- Actualitate
- 5 Comentarii
Primul zvon a transpirat în afara Ministerului Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional (MCCPN), săptămîna trecută, în zilele precedînd şedinţa de Guvern din 12 august, şi privea posibilitatea ca unele instituţii în subordinea directă a MCCPN să fie, la rîndu-le, vizate de anunţata reformă a agenţiilor guvernamentale. Marţea trecută, la conferinţa de presă de după şedinţa de Guvern, ministrul Teodor Paleologu a făcut publică lista comasărilor, desfiinţărilor şi reducerilor de personal, în cadrul respectivelor instituţii: 182 de posturi tăiate, Institutul Naţional de Cercetare în Domeniul Conservării şi Restaurării preluat de Muzeul Naţional de Istorie a României, Institutul Naţional pentru Memoria Exilului Românesc, preluat de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului, Centrul „Sala Palatului“, unit cu Artexim, Institutul Naţional al Monumentelor Istorice (INMI), comasat cu Oficiul Naţional al Monumentelor Istorice (ONMI), Centrul de Pregătire Profesională în Cultură, comasat cu Centrul European de Cultură din Sinaia, iar Centrul de Consultanţă pentru Programe Culturale Europene, Centrul de Studii şi Cercetări în Domeniul Culturii şi CIMEC – Institutul de memorie culturală –, comasate şi ele. Conform informaţiilor pe care le deţinem, se pare că nici una dintre instituţiile vizate n-au fost informate sau consultate oficial în privinţa deciziilor care urmau să fie luate, iar propunerile […]
bravo, bai, Lisent: te-ai nascut asteptind sa-ti treaca entuziasmele, pentru ca, apoi, s-o spui in gura mare!
habar n-are ce face
“Întâi tăiem și pe urmă vedem.” Un principiu aplicat adesea în trecut, din care nu am învățat nimic. Ce se întâmplă în aceste zile ne amintește nouă, celor care am apucat să lucrăm și în regimul celălalt, de restructurările repetate din anii 80. Același stil pompieristic de a se anunța, peste noapte, “de sus” reducerea personalului din instituțiile culturale cu 30%. Aceleași luni de așteptare neliniștită pentru ce va urma, pentru cine dintre colegi va pleca, pentru ce se va întâmpla cu lucrările în curs, știindu-se că undeva se fac și se refac liste negre. Aceeași lipsă de transparență, de justificare, de consultare cu cei implicați. Atunci, restructurările de instituții, comasările, reducerile de personal se făceau pe criterii de dosar. Dar și atunci contau pilele sau a fi (sau nu) membru de partid (atunci de Partidul Unic, acum, de partidul care e la guvernare). Atunci se urmarea, evident, “scuturatul sacului, ca să nu se organizeze șoarecii și să rupă sacul” (știți bancul genial care circula în legătură cu schimbările permanente și superficiale care se făceau periodic), semănarea fricii și inducerea sentimentului vulnerabilității permanente. Să te facă să-ți ții gura și să rabzi fără să crâcnești, oricât de absurd era regimul politic, din frica de mai rău. Dar acum?
În mijlocul anului bugetar, într-o perioadă de concedii (toți salariații odată sau luat de lucru acasă, pentru a face economii de curent electric la sediul institutului, ca oameni responsabili în vremuri de criză), ne-am trezit cu anunțul că s-a decis ca CIMEC, un institut unicat de documentare informatizată a patrimoniului cultural, extrabugetar, cu o istorie de 30 de ani în care și-a păstrat profilul și sporit faima, fiind un adevărat brand românesc în străinătate în domeniul tehnologiilor informatice și de comunicare aplicate la patrimoniul cultural, va fi desființat de facto și comasat cu alte două centre din subordinea MCCPN, mai mici, care au cu totul alt obiect de activitate. Între noi, cei comasați, nu a existat până acum nici un proiect comun, nici o legătură directă, afară de întâlnirile informale la diverse reuniuni culturale. CIMEC lucra pe contracte cu MCCPN, MEC și Comisia Europeană, fiind extrabugetar, în timp ce celelalte două instituții primeau subvenții. Cum vom funcționa împreună ? Deocamdată nu știe nimeni. Nu ne-a cerut nimeni vreo analiză privind impactul acestei comasări asupra activității în derulare. „Economiile” care s-ar face sunt calculate superficial, în timp ce pagubele imediate și pe termen lung sunt ignorate. După ce că suntem săraci și în criză continuă, ni se pare cu folos să dezmembrăm, să încurcăm, să oprim și ceea ce merge, de bine-de rau.
CIMEC este partener în proiecte europene din cadrul unor programe (de exemplu, Cultura 2007-2013) la care Centru de consultanță pentru proiecte europene are interdicție de participare deoarece primește bani de la Comisia Europeană pentru a face consultanță gratuită! Vom pierde proiectele. CIMEC participă la trei proiecte de cercetare naționale și la două proiecte europene, alte trei propuneri de proiecte europene în parteneriat fiind în diverse faze de aprobare, fiind eligibil tocmai datorită profilului de informatică culturală. Toate documentele și datele deja depuse nu vor mai fi valabile în cazul nostru și riscă să-i afecteze și pe ceilalți parteneri europeni. Un alt proiect național de anvergură, cu fonduri Phare, pentru prevenirea traficului ilicit de bunuri culturale, în care CIMEC este un nod important, este în fază avansată de proiectare și trebuie să fie predat până la sfârșitul anului 2009. Schimbările organizatorice în această fază a proiectului riscă să necesite o reproiectare care pune sub semnul întrebării finalizarea la termen și primirea banilor. Ce se va întâmpla cu baze de date și registrele naționale de utilitate publică întreținute de CIMEC (vreo 12) ? Lista ar putea continua, au fost doar câteva exemple.
După 1990, au fost mai multe tentative de desființare a CIMEC, după interese. Ce face o instituție publică cu continuitate și personal interdisciplinar, de informatică și specializări umaniste – greu de găsit, de format și de păstrat – de ce să nu facă o firmă privată agreată, cu bani de câteva ori mai mulți, care azi e, mâine nu mai e sau nu mai întreține aplicațiile pentru care a fost tocmită? Ne lasă baltă și o luăm de la capăt (și pierdem unul dintre puținele avansuri care le avem în acest domeniu, prețuit pe plan european și ignorat/disprețuit de cei care decid la un moment dat în țară). Dacă ceva merge, de ce să nu stricăm?
Cât mai puteți, consultați cel mai mare catalog de patrimoniu mobil românesc ilustrat (20.000 de piese din toate domeniile), harta digitală a patrimoniului cultural și alte resurse culturale în continuă completare la http://www.cimec.ro
Singurul ministru al noului guvern, de care m-am bucurat ca exista acolo unde a fost pus, a fost dl. T. Paleologu. Din pacate, entuziasmul mi-a trecut destul de repede… Nu-l mai am demult.
ce organizare ? transformarea consilierilor personali ]n experti cercetare este un beneficiu?care etse economia la buget? tot pilele raman, si pleaca oamenii care muncesc!