România 2009: evaluări şi prognoză

Încheierea unei competiţii electorale acerbe pentru funcţia supremă în stat poate prilejui o scurtă recapitulare evaluativă, cu privire la conformaţia politică actuală din ţara noastră. Cîteva dintre caracteristicile României actuale vizează frumoasa împletire între tradiţie şi inovaţie într-un aliaj specific, cu destule particularităţi care merită să fie privite împreună. Astfel, chiar şi în forma revizuită – actualmente în vigoare – a Constituţiei României, subiectul prin excelenţă al acesteia este statul, nu cetăţeanul. Cetăţeanul este menţionat pentru întîia oară în Art. 4, iar cetăţenia face abia obiectul Art. 5, prima prevedere referitoare la caracterul democratic al jocului politic din interiorul României survenind abia odată cu Art. 8 (pluralismul). Rezultă de aici că interesul Constituţiei se îndreaptă preferenţial spre entităţi abstracte – stat, suveranitate, administraţie etc. –, insul concret împreună cu drepturile şi obligaţiile lui derivînd din existenţa statului. Acest fapt se vede cu claritate din Art. 1.3, unde caracteristicile vieţii fiecărui cetăţean derivă din natura statului, după cum urmează: „România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din Decembrie 1989, şi […]