Scrisoare de dragoste de la Mircea Eliade către Petre Ţuţea

Genul epistolar are un farmec cu totul aparte cînd este cultivat de către persoane de intensă cultură. Rîndurile corespondenţei pe care o redăm mai jos au călătorit prin diferite spaţii bine păzite de ochii publicului, în incinte zăvorîte de uşi cu şapte broaşte. Cerberi gradaţi au ţinuto „la secret“ mai bine de jumătate de veac, între coperţile prăfuite ale dosarelor cu numere de puşcăriaş, asemenea altor mii de misive, cu o valoare documentară istorico-socioculturală inestimabilă. Acum, prin bunăvoinţa unui pasionat cercetător al arhivelor, prietenul Eleodorus Enă chescu, mi se oferă posibilitatea să public acest text, găsit între comorile aflate, şi mai ales neaflate, în Ar hivele CNSAS. Este vorba despre o scrisoare ce-i aparţine lui Mircea Eliade, trimisă prietenului Petre Ţuţea. Epistola este scrisă într-un moment de răgaz prilejuit de sărbătoarea Crăciunului şi poartă data de 26 decembrie 1941. Eliade se afla la post, ca secretar de presă, la Legaţia Regală a României din Lisabona. Sînt două foi, tip coală ministerială, cu antetul legaţiei şi cu specificaţia „secretar de presă“, titulatură scrisă în franceză.   În text apar o serie de persoane şi personaje, dar şi referiri extrem de interesante la situaţia din România, întregul text purtînd o amprentă de […]