Scrisoare de la Gheorghe Craciun si Alexandru Musina catre Mircea Nedelciu

orele 22 si 25, din Brasov, cu patima si luciditate, [septembrie 1981] lui Mircea Nedelciu, prietenul nostru si ambasador interimar pe linga, urmatoarele, am discutat impreuna chestiuni si generale si de detaliu, asta la trei zile dupa intrarea in pita (cind starea noastra de spirit nu poate fi dintre cele mai elevate psihologic) si am convenit ca: – putem propune citeva motive de reflectie cu sansa de aplicabilitate (practica, evident) cu privire la: – necesitatea unei rubrici cu „en têtul“ „Am citit, m-am plictisit“ – aici explica Al. Musina (Sandu): „scurte lovituri sub centura aplicate autorilor care pierd autoritatea si consuma timpul nevinovatilor cititori, lovituri aplicate de juni cu spirit critic si muschi intelectuali“ – o radiografiere permanenta si consecventa a „firescului ca exceptie“ – a propos de ce sare in ochi in publicatiile noastre de literatura in proza, poezie s.c. (sau scl.) – deci nu o revista a revistelor – mass-media – limbaj si adecvare, ce spunem la radio, TV, in completarile de film sau si in alte parti audio si video despre realitate cetatenilor de toata ziua, cum initiem o emisiune (cum ar trebui sa o facem, pe ce canal vorbim, de ce asa, cum ar fi posibil […]