Domnule Ministru al Educaţiei,
Intervenția noastră are la bază art.14 alin.(1) din Legea nr.1 din 5 ianuarie 2011 și Protocolul de colaborare încheiat între Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului și Sportului și Asociaţiile profesionale din educaţie în vederea ameliorării calităţii educaţiei din România prin elaborarea și punerea în practică a metodologiilor de aplicare a Legii nr.1 din 5 ianuarie 2011 – Legea educaţiei naţionale și a demersului de modernizare curriculară.
Asociaţia Profesorilor de Limba şi Literatura Română „Ioana Em. Petrescu” (ANPRO) este o organizaţie profesională care susţine, de peste 17 ani, în mod constant şi ferm, prin toate acţiunile sale, reforma învăţământului românesc, oferind exemple de bune practici în proiecte naţionale şi europene. De aceea, considerăm necesar să vă supunem atenţiei punctul nostru de vedere faţă de proiectul de programă şcolară de limba şi literatură română dat spre consultare publică de către Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei.
Proiectul pus în discuţie – care reia în mare măsură vechea programă, dar fără să ofere clarificări tocmai în punctele care s-au dovedit discutabile – nu se justifică în forma lui actuală: este insuficient la nivelul viziunii curriculare, cu prea puţine elemente novatoare la nivelul modelului curricular, insuficient articulat la nivel de structură, incomplet şi confuz la nivelul conţinuturilor, în contradicție cu specificul disciplinei şi cu caracterul ei formativ, la nivelul sugestiilor metodologice, prolix, la nivelul discursului.
La nivelul viziunii curriculare globale, proiectul doreşte să se articuleze în documente europene şi în teorii dintre cele mai diverse, dar eşuează în absenţa unor finalități clare, care să vizeze formarea competenței culturale și formarea profilului identitar național și european. Soluţie: formularea clară a viziunii de ansamblu a autorilor programei asupra finalităţilor disciplinei pe cele trei cicluri (primar, gimnazial, liceal) şi precizarea unui set de valori specifice disciplinei.
La nivel de structură, proiectul, compartimentat în secţiuni bine delimitate, nu rezolvă dezechilibrul actual dintre predare, învățare şi evaluare, dezechilibru care a generat una dintre cele mai profunde crize ale învățământului de azi, când programele de evaluare au înlocuit programele disciplinei. Soluţie: regândirea raportului dintre competenţele specifice, conţinuturi, strategii şi criterii de performanţă din perspectiva integrării domeniilor de studiu: comunicare, construcția comunicării și lectură.
La nivelul modelului curricular, proiectul păstrează modelul anterior (comunicativ) căruia încearcă să îi adauge o componentă culturală (prin competenţa 5), ignorând total modelul curricular al dezvoltării personale, mai actual şi mai potrivit disciplinei. Soluţia: integrarea unor elemente specifice modelului dezvoltării personale sau regândirea integrală a programei din perspectiva modelului dezvoltării personale.
La nivelul conţinuturilor, proiectul deschide graniţele disciplinei prin integrarea unor elemente din alte arte sau domenii de cunoaştere şi prezintă o coerenţă vizibilă prin abordarea tematică şi studiul limbii, început cu sintaxa. Însă imaginea de ansamblu a disciplinei este grav afectată de clasificări compozite, dintre care unele contravin și specificului disciplinei şi tradiţiei culturale europene, de incoerenţe terminologice, de lipsa unei viziuni corecte asupra procesului de lectură, de absenţa interpretării din ecuația lecturii, de diminuarea rolului textului literar sau de redistribuirea, incorectă din punct de vedere ştiinţific şi al progresiei învăţării, a anumitor conţinuturi pe an de studiu. Soluţie: revizuirea proiectului de către specialişti, în vederea clarificărilor terminologice; reorganizarea conceptelor care articulează conținuturile domeniilor „lectură”, „elemente de construcţie a comunicării” şi „comunicare”, reechilibrarea acestor domenii şi regândirea locului lecturii literare.
La nivelul sugestiilor metodologice, proiectul integrează elemente noi, dar selectează cu prioritate metode lipsite de fundament teoretic, riscante pentru orice demers didactic, în absenţa unui ghid de utilizare. Soluţie: eliminarea recomandărilor care contravin specificului disciplinei şi privilegierea metodelor care au fundament științific.
La nivelul discursului, proiectul este prolix, lectura textului fiind dificilă şi din cauza utilizării unor termeni care nu au definiţii clarificate. Soluţie: revizuirea textului în sensul clarităţii, al preciziei şi al conciziei.
În consecinţă, conştienţi de impactul pe care programele, odată aprobate, îl vor avea asupra învățământului românesc din următorul deceniu, vă semnalăm caracterul precar al actualului proiect pus în dezbatere publică şi vă solicităm revizuirea şi îmbunătăţirea lui.
Pentru aceasta, considerăm necesare prelungirea perioadei de consultare publică şi apelul la experţi în domeniu.
De asemenea, în contextul rezultatelor slabe ale elevilor români din ciclul primar și gimnazial la testările PIRLS și PISA, considerăm că dezbaterea publică a proiectelor de programe oferă prilejul unei reflecții necesare asupra competenței de literație care, în perspectiva noastră, ar putea da coerență și o finalitate comună tuturor programelor disciplinelor studiate în gimnaziu.
Cu speranța că poziția noastră va fi luată în considerare,
Consiliul Director ANPRO