Scrisorile seducătorului

Într-una dintre cărțile lui Gellu Naum (Medium), cititorului i se adresează un îndemn – să elibereze erotismul de clișee și de sentimentalim: „Se vorbește despre strîngeri de inimă cum s-ar vorbi de strîngeri de mîini. Să se strîngă, să se strîngă această inimă pînă la dispariție. Respirația fără sentimentalism va fi liberă“. Nu trebuie uitat că Medium apărea pentru prima dată în 1945. Limbajul erotismului era sufocat de sentimentalism, în parte grație unor cutume sociale și în parte unei literaturi erotice care își consolidase și ea o istorie. O eliberare de sentimentalism era necesară. Șaizeci și șase de ani mai tîrziu, Matei Vișniec ne propune o reîntoarcere nu la sentimentalism, ci la un anumit limbaj al erotismului, un limbaj care face din cel ce îl folosește, acum în 2011, un scriitor aproape avangardist. Este vorba despre un mod de a scrie foarte apropiat de autorul Zenobiei în cărțile publicate de acesta după război, o literatură care – scrisă astăzi – ar părea a fi împotriva zeitgeist-ului artistic, dacă ne gîndim la ce s-a întîmplat cu limbajul literaturii erotice în ultimii douăzeci de ani.   În Scrisori de dragoste către o prințesă chineză, Matei Vișniec ne propune un joc cu literatura […]