Scurt ghid al literaturii romane pentru publicul american

De cite ori traduc un text din limba romana, devin constienta ca traduc de fapt un context cultural. La fel stau lucrurile in cazul oricarui traducator. Un text in limba franceza (sau aramaica, sau chineza) exista pe niste coordonate culturale, iar daca alchimia si logistica actului traducerii sint corespunzatoare, un fior francomorf ajunge cumva sa strabata textul ameroenglez – sau cel putin asa spera traducatorul. Situatia este cu atit mai delicata in cazul literaturii romane. Se stie foarte bine ca in sensul larg si cit se poate de ne-literar, cultura romana este o terra incognita pentru locuitorul generic al Statelor Unite. in consecinta, traducatorul se confrunta cu misiunea de doua ori dificila de a comunica varii aspecte culturale specifice (inerente in text), aspirind simultan la configurarea unui cititor ideal in limba americana – tentativa care nu e departe de ideea recrutarii unor parinti adoptivi perfecti pentru un copil nascut intr-un cu totul alt spatiu si aclimatizat in cultura spatiului respectiv. Teza: un roman trebuie sa se insinueze in cititori fara a fi nevoit sa recurga la explicatii. Antiteza: este la fel de adevarat ca americanii citesc literatura britanica si americana secondati de un intreg arsenal livresc, cultural si istoric. Se […]