Semnal editorial. Vestimentaţia la Porţile Orientului

  • Recomandă articolul
În cultura română avem cîteva cărţi-reper care vorbesc despre viaţa cotidiană din Ţările Române între secolele XIV-XVIII. Una dintre acestea este impresionantul volum al Corinei Nicolescu, Istoria costumului de curte în ţările române. Secolele XIV-XVIII (Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1970). Acesta, împreună cu albumul expoziţiei cu acelaşi nume, realizează o deschidere de drum în­tr-un domeniu de cercetare ce poate fi integrat istoriei mentalităţilor. Albumul realizat de Constanţa Vintilă-Ghiţulescu, From işlic to top hat. Fashion and luxury at the Gates of Orient îşi propune să ofere o nouă privire asupra perioadei fanariote în Ţările Române, din perspectiva vestimentaţiei şi a cutumelor sociale.   Deşi nu există o politică oficială în acest sens, autoarea arată că boierii români copiau modelul otoman din frica de a nu fi consideraţi trădători. Dincolo de acest factor, cultura otomană are multe de oferit. Graniţele care altădată erau foarte greu de trecut devin aproape inexistente în această perioadă, iar hainele sînt primele care „călătoresc“. Costumele şi stilul de viaţă reflectă evoluţia politică şi schimbările care au avut loc în Balcani. Acestea reflectă multiplele transformări pe care societatea le-a suferit în căutarea identităţii sale şi în construirea propriei modernităţi.   Vestimentaţia este în perioada fanariotă un indicator social, politic […]
Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.

object(WP_Term)#12884 (11) { ["term_id"]=> int(19326) ["name"]=> string(7) "Nr. 901" ["slug"]=> string(6) "nr-901" ["term_group"]=> int(0) ["term_taxonomy_id"]=> int(19326) ["taxonomy"]=> string(7) "numbers" ["description"]=> string(0) "" ["parent"]=> int(0) ["count"]=> int(31) ["filter"]=> string(3) "raw" ["term_order"]=> string(1) "0" }