Tîrgul de Carte Bookfest de anul acesta contează, ca reper temporal într-o niciodată scrisă istorie editorială a fantasticii româneşti, pentru două idei: prima – urmează unui tîrg de carte dedicat nişei, Final Frontier, şi unuia în care limbajul literar este secundar, ComiCon, la care s-au produs mai multe lansări de noutăţi ale autorilor români decît acum; a doua – toate lansările de la Bookfest aparţin unor scriitori care nu au istorie şi amprentă în comunitate (fandom). Ce pot să însemne aceste două idei, dacă le corelăm? Fie că autorii cu istorie şi amprentă în fandom se retrag, urmînd vechii profeţi ai ghetoului, în manifestări separate, specializate; fie că aceiaşi autori nu mai au suficientă energie pentru a fi peste tot prezenţi, la aceleaşi standarde. Din fericire, există excepţia: Lucian Dragoş Bogdan, autor Millennium Books şi Tritonic, a fost prezent la toate festivalurile de mai sus, la ComiCon cu stand personal, pe aleea artiştilor. Într-adevăr, îl ajută pe autorul din Alba Iulia, ajuns la a zecea carte, faptul că se împarte între romanul poliţist şi proza SF, dar, ca atitudine, el este singurul care salvează prin lansări de carte propriu-zisă superplictiseala de pe Facebook, compusă din discuţii, vizite între cenacluri, spectacole de autopromovare şi, în fine, tot ceea ce orice guru de marketing recomandă învăţăceilor literari că trebuie să facă pentru a exista în conştiinţa publicului. De aceea, avînd excepţia, să ştergem generalizarea: dacă şi Gaudeamus 2016 va fi un pas înapoi, abia atunci am putea pune reperul temporal al reculului. Deci, Bookfest-ul 2016 este doar un respiro în fantastica românească.
… de mare amplitudine, totuşi. Fiindcă nu există nici o carte slabă între titlurile lansate acum.
Science fiction: Cameleon. Baza (Editura Datagroup, Timişoara, 2016); Vlad D. Popa scrie o aventură în care conspiraţia se împleteşte cu acţiunea trepidantă. Acelaşi autor, la aceeaşi editură, experimentează un hibrid extrem de interesant, între fantasy şi cartea de bucate, într-o prezentare de lux: Dracula’s Kitchen „istoriseşte aventurile unui tînăr francez cu vise de chef, aruncat de furtună pe ţărmurile valahe, în vremea lui Ţepeş“. În afară de prezentarea ca album, Dracula’s Kitchen are o variantă cu de două ori mai mult text, într-un roman propriu-zis, sub titlul Aventurile tînărului Pierre în Ţara Corvinilor. Dacă ne amintim că Datagroup mai are antecedente în fantastică, împreună cu Sergiu Someşan, vedem că experimentele lui Vlad D. Popa nu ne apar ca singulare.
New Weird: Pragul 3. Ultimul trimis oserp (Editura Tracus Arte, Bucureşti, 2016); Doina Roman încheie periplul între lumi, cu personaje noi însoţindu-le pe cele vechi (Pragul este o trilogie cu un volum pe an, cu începere în 2014 – pentru care autoarea a şi luat premiul pentru debut la RomCon-ul din 2015, la Suceava), care îşi găsesc rostul în fiecare dintre acele lumi şi, mai ales, în faţa lor însele.
Dark Fantasy: Neamul Corbilor 2. Blestemul zorilor (Editura Herg Benet, Bucureşti, 2016); Lavinia Călina continuă lupta între clanuri de vrăjitoare, pe plaiuri mioritice, pe un foarte credibil fundal urban, cu personaje puternice.
Non-Fiction: pentru a da un cadru de discuţie intelectuală serioasă ideologiei postumanismului, la care se face deja aluzie în scrieri de ficţiune româneşti, trebuie semnalate al doilea număr al Post/h/um. Jurnal de studii (post)umaniste (editat şi distribuit gratuit) şi traducerea volumului Postumanul al lui Rosi Braidotti (Editura Hecate, Bucureşti, 2016).
Încheiem respiraţia de la Bookfest 2016 cu o carte despre care se va mai vorbi mult şi care, tocmai pentru că este atît de bună, va fi introdusă fără jenă în „literele mari“, uitîndu-i-se ori acoperindu-i-se ditirambic fundamentalul „f“ de la „fantastic“: Miasma. Tratat de rezistenţa materialelor de Flavius Ardelean (Editura Herg Benet, Bucureşti, 2016).