SFada cu literatura. Michael Haulică „ia o hucă“ în minunata avangardă

Premiile revistei Galileo, a căror decernare a fost unul dintre evenimentele de la memorabilul tîrg de carte Final Frontier, din martie 2012, au avut la această a doua ediție un mare învins și un mare cîștigător, în aceeași persoană – Michael Haulică. Cu Povestea lui Calistrat Hadâmbu, ucis mișelește de nenicul Raul Colentina, într-un han de la marginea Bucureștilor, apărută în antologia Steampunk. A doua revoluție (Millenium Books, Satu Mare, 2011), Michael Haulică ia premiul pentru proză scurtă. Cu O hucă pentru minunatul Inand, apărută în numărul 3 al revistei Galileo, același scriitor ajunge doar pînă în runda a treia de votare a ziselor premii. De ce mai prezintă importanță marea reușită și marele eșec ale lui Michael Haulică? Oamenii tind să își aducă aminte doar despre lucrurile bune, în cel mai rău caz de cele plate, neagresive. Un reflex de autoapărare care funcționează și pe nișa ficțiunii speculative. Mai mult, din moment ce a cîștigat, până la urmă, care mai e problema? Deși a concurat împotriva lui însuși, Michael Haulică nu și-a dat cu stîngu-n dreptu’. Bravo lui! Altceva? Miezul problemei este cu ce a câștigat și cu cea pierdut. Fără tăgadă, Povestea lui Calistrat Hadâmbu… merita să cîștige […]