Şi izbăveşte-mă de ai mei

Levon HARUTIUNIAN – Siberia dus-întors

  • Recomandă articolul
Memoria doare surd, ca o mînă degerată la primul vînt rece. Nu există oameni care, întorşi din detenţie, să poată trăi fie, şi o singură zi, fără să-şi amintească de lagăr şi de munca îngrozitoare de acolo. (Varlam Şalamov)   Că vremurile tulburi scot ceea ce e mai rău din oameni ne învaţă istoria încă de la începuturile ei. Ce ne aduce mai clar o asemenea mărturie cum e cea a lui Levon Harutiunian este că, în asemenea vremuri, primii care te vor turna şi vor pune bucuroşi umărul la dispariţia ta vor fi cei de acelaşi sînge, etnie, grup mai mult sau mai puţin restrîns. Siberia dus-întors, o lungă scrisoare trimisă de autor scriitorului Bedros Horasangian, cel căruia i se şi datorează această ediţie, este o istorisire succintă şi sobră, cu atît mai percutantă, a celor 11 ani petrecuţi de Harutiunian în sistemul penitenciar sovietic, începînd de la sinistrele închisori din Moscova şi terminînd cu Siberia. Născut la Tiflis, actualul Tbilisi, fiu al unui luptător pentru independenţa Armeniei, a fugit împreună cu familia din calea viitorului luminos socialist tocmai la Constantinopol, de unde au trecut în România, stabilinduse la Galaţi. Arestat în 1945, în săptămîna Paştelui, pentru presupuse legături […]
Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.