„Simpozionul… un laborator de ipoteze si de idei”

„Poate ca, pina la un punct, Simpozionul pe tema identitatilor politice si culturale desfasurat la Goethe Institut a fost asemenea multor altor manifestari: un laborator de ipoteze si de idei, o multipla oferta pentru definitii, concepte si proiecte, terenul citorva reprize aprinse in care s-au confruntat obsesii, prejudecati, curente istorice, experiente de generatie. Aceste caracteristici au fost insa imbogatite, pe de o parte, de specificul locului – cu a sa componenta culturala romano-germana mereu adusa la zi de scriitorii nemti care au trait dictatura ceausista si s-au exilat de-voie-de-nevoie –, pe de alta, de incarcatura actualitatii politice in chestiuni legate de minoritati, stabilitate si integrare. Dialogul care pune fata in fata trecutul – asa cum l-a trait William Totok, cum l-a poetizat Johann Lippet, ori cum l-a retinut «privirea impresionista» a etnografilor de la Muzeul Taranului Roman scotocind, cu mijloace computerizate, intr-un scrin al bunicii – si viitorul asa cum il vede un deputat UDMR, un scriitor basarabean, un profesor de stiinte culturale din Nordrhein-Westfalen ori un lector autohton la relatii publice e, fara indoiala, acaparant. La ce foloseste, se pot intreba malitios unii sau altii, nu cumva dezbatem prea mult fara sa si vedem, in realitatea imediata, rezultatele acestor […]