„Sint un falocrat nesimtitor“

Totul e provizoriu: dragostea, arta, planeta Pamint, voi, eu. Moartea e atit de inevitabila, incit ii ia pe toti prin surprindere. Cum poti sti daca ziua asta nu e ultima? Crezi ca ai tot timpul. Si, pe urma, dintr-o data, s-a zis, te ineci, sfirsitul timpului regulamentar. Moartea este singura intilnire pe care nu o ai notata in agenda. Totul se cumpara: dragostea, arta, planeta Pamint, voi, eu. Scriu cartea asta ca sa fiu pus pe liber. Daca as demisiona, n-as primi despagubiri. Trebuie sa tai craca pe care mi s-a instalat confortul. Libertatea mea se cheama ajutor de somaj. Prefer sa fiu concediat de o institutie decit de viata, PENTRU CA MI-E FRICA. In jur, colegii mei cad ca mustele: sincopa in piscina, supradoza de cocaina deghizata in infarct miocardic, prabusire cu avionul personal, capotari cu decapotabila. Or, in noaptea asta, am visat ca ma inecam. M-am vazut dindu-ma la fund, mingiind, cu plaminii plini de apa, calcanii. In departare, pe plaja, ma striga o femeie frumoasa. Nu-i puteam raspunde, fiindca aveam gura plina cu apa sarata. Ma inecam, insa nu strigam dupa ajutor. Si toata lumea din mare facea la fel. Toti inotatorii se scufundau fara sa strige […]