SOFTUL ROMÂN. Prefaţiune (sonet); Oranjada

Prefaţiune (Sonet) SOFTUL ROMÂN, Rom@ni@n Soft, nu e un moft ca ăl bătrîn,   cu care (poft- ind să rîzi în hohot păgîn [sic!]) intrai la Brofft*.   Fraţilor, softul este un Hopa- Mitică… Moftul   rămîne hardul, prin care gardu-l sări – în Evropa. –––––––––– * Faimoasă cafenea bucureşteană, „în prăvălia caselor Zerlendi“, adică „peste drum de Capşa“ – „singura [?!] rimă posibilă la moft“ (I.L. Caragiale, Intelectualii).   Oranjada – Vrei la film? – La Clockwork Orange? Nu, pentru că dl Kubrick, decît dinastia Orange e cu mult mai puţin lubric.   Vreau la filmul lui Fellini. – Care? – E la nave va… Nu-l ştii? – Nu; şi-aş vrea, în linii mari, să mi-l rezumi cumva.   – E la nave va… lua apă! Şi-apoi, flendura-i oranj au s-o scuipe ăi de scapă, pîn’ la ultimul ei franj!