SOFTUL ROMÂN. Sinestezii

Am invocat (şi, uneori, am reprodus), în cîteva texte proprii, o plauzibilă, fie şi dacă fantezistă, sau insolită doar,„Gamme des parfums“. Iată unul dintre textele acestea (care se va fi vrut un billet doux): „Pe-o gamă zisă«des Parfums», invenţie-a unor parfumieri originari din sudul Franţei, bravi exponenţi al  unui  secol estetizant  şi  sinestezic, – tu [ai fi] re–ul ce-i succede, în amonte, aceluia din centrul claviaturii, în unison, la patru octave, cu vanilia, la trei, cu clematita, la două, cu, suav, heliotropul (cel, în  horticolă premieră, oferit veştedei Leckzinska1), la una, cu viola odorata, ca şi, la iarăşi una, cu dulcea bergamotă, cum şi, la alte două, cu alba lămîiţă a nunţilor licite…RE (<resonarefibris), prefix iterativ, la revedere!“. „Gama“ aceasta (ce estrict contemporană cu aşa-zisa „audiţie colorată“, în mare vogă printre simbolişti) a apărut în longevivul hebdomadar l’Illustration (Paris, 6 iunie 1894, p. 486)şi e opera dlor Mesnard &Piesse, – acestuia din urmă aparţinîndu-i, pare-se, ideea unei corespondenţe (riguroase!) între „parfums” şi „sons” (cestuilalt, spirit practic, revenindu-i misiunea construirii unui cît mai precis „odorometru“). Se vor fi inspirat cumva cei doi maeştri parfumieri din, între alţii, Charles Baudelaire („Mon âme voltige sur les parfums, comme l’âme des autres hommes voltige sur la musique!“), […]