Somnul naţiunii naşte nostalgii totalitare
- 28-07-2010
- Nr. 535
-
Carmen MUŞAT
- Editorial
- 7 Comentarii
Rezultatele unui recent sondaj de opinie, realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie, sînt îngrijorătoare pentru toţi cei ce credem în valorile democraţiei şi ale statului de drept, pentru toţi cei ce am trăit direct „binefacerile“ regimului comunist. S-ar părea că am ajuns, treptat, în punctul din care am plecat în decembrie 1989, însă nu plini de furie, ca atunci, ci nostalgici şi resemnaţi. Este şi acesta unul dintre paradoxurile româneşti: în singura ţară care a condamnat comunismul ca ilegitim şi criminal, Ceauşescu ar avea mari şanse (dacă ar trăi) să obţină o victorie clară în alegeri. Cum s-a ajuns aici? Cum e posibil ca, după douăzeci de ani de la căderea comunismului, Ceauşescu să fie perceput de majoritatea concetăţenilor noştri ca un conducător bun, iar ideologia comunistă să aibă, încă, o capacitate de atracţie considerabilă? Probabil că falia din ce în ce mai amplă dintre discursurile publice şi realitatea cotidiană ne poate oferi un răspuns, unul insuficient însă. Probabil că şi lipsa de calitate a majorităţii politicienilor contemporani, de la putere sau din opoziţie, este un factor agravant. Există, însă, şi o altă explicaţie pentru actuala stare de lucruri şi ea ar trebui căutată în confuzia […]
Sa nu uitam ca dl Avramescu, consilier prezidential, vorbea de \”un surplus de populatie\” in Romania (http://old.cotidianul.ro/un_surplus_de_populatie-19346.html.). Ca si dl Mihail Neamtu, un alt infocat basescian care descria senin-neoliberal dezastrul demografic si familial romanesc drept \”darul libertatii\”, dl Avramescu a fost gras rasplatit pentru cinismul sau. E bine sa stii ca oamenii care ne conduc vor sa ne mai rareasca. Ne privesc si ne plivesc prin si cu toate cele trei sute optzeci si patru de mii de servicii secrete si bisericute doctrinare (crestin democrate, ordoliberale, neoliberale, conservatoare, socialiste) pe care le au la dispozitie. Vorba lui guru Tismaneanu: (intr-un articol din 2002 — “In Praise of Eclecticism”):
“… as Max Weber used to say, politics is a tragic territory of competition between many rival gods and demons, and none has the right to claim infallibility.[…] It is a minimum that ought to permeate all the components of the nascent HYBRID and therefore truly dynamic “conservative-liberal-social-democratic-anti-fascist-anti-communist” International.”
Cineva a spus ca nostalgia este o forta puternica in politica. Ascultati povestirile despre armata cand se sta la un sprit, si o sa auziti nenumarate povestiri hazlii. De fapt, marea majoritate a timpului era un plictis cumplit, munca bruta si umilinte.Adevarul trist este ca daca oamenii l-ar vedea pe Ceausescu la piata reactia ar fi ge genul:” uite saracul, ce mare era si acum trebuie sa-si cumpere varza singur.” Comunismul a incercat sa creeze „omul de tip nou” si acum traim consecintele paradoxalului sau suces. Omul creat de 50 de ani de comunism nu se adapteaza la societatea deschisa. Explicam unor prieteni ca am luat trei decizii pana am plecat din Romania: ce facultate sa fac, cu cine sa ma casatoresc si sa plec din tara. Neantrenati in a lua decizii am fost conditionati sa le ia altii pentru noi. Statul dadaca satisface nevoile elementare, dar din punct de vedere psihologic deformeaza dezvoltarea personalitatii si duce la comportament dependent.Idea de libertate individuala aduce cu ea responsabilitatea individuala si disparitia scuzelor pentru lipsa de reusitaNu ne place ce vedem in oglinda si ne uitam inapoi.Conceptul unei societati bazate pe principiul ca individul are drepturi inalienabile e un altoi care nu a prins inca, ba dimpotriva il atacam si il rspingem ca un organism al carui sistem auto-imun respinge un corp strain.
That is one gut-wrenching story.I am quite surprised with your nice article.insurance colorado.
@Diana Nichiteanu:nu tocmai in gluma,eu cred ca primul pas ar fi sa inceapa constructii cu munca fortata,toti astia de visam democratie si libertate am fi culesi,snop cu snop,si trimisi sa facem strazi si sosele,ori ce-ar mai gandi Ceausescu a fi necesar.
Dupa aia ar avea ce exporta,iar UE ar fi si ea multumita,ca statele nu au prietenii,ci doar interese.
Buna ziua! Ar fi interesant sa ne imaginam Romania de astazi preluata de Ceausescu in stadiul dezolant in care se afla .Ce masuri ar lua? Ca de exportat, nu stiu ce mai poate exporta, industria e la pamant! Asta ar fi un subiect pentru un schimb de idei si un bun exercitiu de imaginatie!Concret!
Ziceam si eu ceva asemanator candva prin ianuarie 2008 tot in Observator Cultural. Reiau mai jos pentru ca pe acesta idee trebuie insistat! Salutari echipei Observator Cultural!
\”Lipsa increderii in clasa politica (clasa elitelor ucigatoare de elite) este nu doar contraproductiva, dar, pe termen mediu, este foarte periculoasa. Istoria ne invata ca astfel de situatii se temina prost. Se termina nu doar cu schimbari politice, ci chiar cu schimbari de regimuri politice, de multe ori violente. Iar revolutiilor nu le pasa in numele caror idealuri sint stirnite.\”
Salutari echipei Observator Cultural!
Apropos de partidul unic, iata un citat din articolul EVZ cu replierea „greilor PDL” pe platfroma Baconsky:
“Scenariile vehiculate în PDL indică de altfel conturarea, cu încuviinţarea lui Băsescu, a două trei nuclee – liberal, creştin-democrat şi, eventual, conservator – care să se bată în alegerile interne şi care să poată supravieţui unei potenţiale ruperi.
Totodată, Paleologu admite că, “în România, întotdeauna e un pericol ca un think-tank să devină o miză a unor jocuri, a unor combinaţii politice”, dar susţine reinventarea PDL în jurul celor trei curente, în ideea că “fiecare are nevoie de celelalte două pentru a căpăta mai multă putere”.”
O precizare se impune, mai ales pentru cei care, tineri fiind, nu stiu ce s-a intamplat in 1990. In 1990, Ion Iliescu si cu Silviu Brucan au sustinut ideea INUTILITATII si NOCIVITATII existentei mai multor partide. Ceea ce au propus atunci Iliescu si Brucan a fost existenta MAI MULTOR CURENTE/GRUPARI de idei in interiorul aceluiasi mamut partinic, FSN. Dupa 20 de ani, iata ca ideea lui ILiescu si a lui Brucan prinde viata datorita “anticomunistilor” Basescu/Baco/Volodea Tismaneanu etc.