„Stiu precis ca Adrian Nastase ma citeste“. Interviu cu Toader PALEOLOGU
- 31-03-2005
- Nr. 262
-
Ovidiu ŞIMONCA
- Interviu
- 1 Comentarii
Saptamina aceasta, Toader Paleologu (nascut in 1973) si-a lansat cartea De la Karl Marx la stenograme. Cronica anului politic 2004 (Editura Curtea veche, 2005). Cartea cuprinde textele publicate de autor in ziarul Ziua, unde a avut si are o rubrica saptaminala. A fost destul de surprinzatoare pasiunea pentru jurnalism a lui Toader Paleologu. Scolit in medii universitare din Franta, Germania si Statele Unite, el traieste in prezent la Berlin, unde este assistant professor la European College of Liberal Arts. Desi are numeroase obligatii universitare, este un atent si pertinent observator al vietii politice romanesti. Indiferent de distanta care il separa de Bucuresti, textele sale ajung intotdeauna la gazeta, iar tatal sau, Alexandru Paleologu, il citeste intotdeauna. Interviul nostru a avut loc la Bucuresti, intr-un Bucuresti unde Toader Paleologu a participat la lansarea cartii sale, intr-un Bucuresti unde Toader Paleologu discuta critic despre noile alegeri pentru primarul general, dupa o campanie pe care o considera o fisiiala. De ce ati inceput sa scrieti la gazeta? Imi aduc aminte de o emisiune cu Robert Turcescu. Pe ecran scria: Toader Paleologu – publicist. Mi-am asumat aceasta ipostaza putin comica, aducindu-mi aminte de Rica Venturiano. In ziaristica mea, Caragiale revine mereu ca o stea […]
Pe langa cele trei tipuri de note mentionate de dumneata mai este si un al patrula: ne-nota. Cred ca esti de acord cu mine ca ne-nota e cea mai de dorit, iar toate celelalte nu fac decat sa ne ia la vale pe toti cu relativizari filiale samd. Oricum, esti bine cum esti si nu mai vorbi in numele tatalui tau, lasa-l pe el sa-si vada de griji mai ales ca este in viata.
<
Ale unor persoane despre care erau intrebati. Sint foarte multe caracterizari pozitive. Al doilea tip de note contin informatii nerelevante politic. A treia categorie – aia este turnatorie – contine informatii factuale care duc la consecinte grave. In aceasta a treia categorie se include si nota facuta de cel care semna cu nume de cod Artur, care a dus la confiscarea Jurnalului fericirii al lui Nicu Steinhardt. Dupa acea nota, Nicu Steihardt a avut un infarct, a fost anchetat zi si noapte. Notele din a treia categorie sint putine, dar sint cu atit mai socante, atunci cind vezi ca o eventuala ruda putea face lucrul acesta. Tatal dvs. a facut doar caracterizari? Da, scria putin, era si foarte lenes, securistii erau nemultumiti. Notele pe care tata le facea il plictiseau. Ele pot fi publicate ca articole. Nu au sinuozitati, sint rare si simple.>>