Studii româneşti
- 28-01-2016
- Nr. 807
-
Ovidiu PECICAN
- Rubrici
- 1 Comentarii
Noua colecţie inaugurată de Editura Polirom, sub coordonarea expertelor americane Irina Livezeanu şi Lavinia Stan şi sub genericul „Studii româneşti“, vine să ocupe un loc gol – sau aproape – în ansamblul orientărilor colecţiilor de carte româneşti actuale. Avînd un consiliu ştiinţific alcătuit din personalităţi deja afirmate în perimetrul descris de titlul seriei, printre care Maria Bucur, Magda Cârneci, Tom Gallagher, Mihai Dinu Gheorghiu, Armin Heinen, Gail Kligman, Vintilă Mihăilescu, Mihaela Miroiu şi Bogdan Murgescu, se poate crede că, dincolo de predominanţa istoricilor, mai cu seamă contemporaneişti, şi a prezenţei – aproape simbolice – a celor specializaţi în studii feministe, în istoria artei şi în antropologie culturală, nu se poate contura un interes ştiinţific şi în alte arealuri tematice. Nici un muzicolog nu pare să se alăture acestei distinse cupole, nici un expert în istoria ştiinţei şi nici un savant pregătit prin opţiunile lui profesionale anterioare să propună o abordare a multiconfesionalităţii, a fenomenului religios. Pe de altă parte, un astfel de consiliu nu are, desigur, decît un rol orientativ, munca efectivă de organizare a şirului de cărţi care stă să apară revenindu-le celor două coordonatoare. Sperînd, deci, că „Studiile româneşti“ vor avea o orientare suficient de flexibilă în toate […]
Vrem operă natională / I.L. Caragiale
….” a îmbogăţit cu aporturi semnificative oferta destinată celor dornici să cunoască mai bine România, pe români şi civilizaţia ori cultura acestora.
…Rezultatul a fost că vreo douăzeci (sau poate mai multe) de volume din patrimoniul de aur al culturii noastre, literare, filozofice, istorice, juridice şi religioase.
……….. Studiile româneşti“ vor avea o orientare suficient de flexibilă în toate direcţiile în care fenomenul românesc se poate dovedi relevant.
……….ele promit o continuare de program cu bune consecinţe previzibile pentru devenirea conştiinţei publice cultivate din România de astăzi.
…………. decizia Fundaţiei pentru o Societate Deschisă de a finanţa o colecţie de cărţi fundamentale din cultura română.
…..Ambele instituţii însă au făcut paşi înspre aducerea la cunoştinţa străinătăţii a unora dintre rezultatele creativităţii româneşti prin traducerea acelora în limbi de circulaţie internaţională. „….
… Sibiu, capitala culturală europeană 2007. Care patrimoniu cultural… Kulturgeschichte, azi?
Pornind de la o singură limbă (literară, juridică) și formulind într-o singură limbă „națională” Kulturgeschichte (patrimoniul filozofic,istoric,religios…. Muzeul național Bruckenthal Sibiu) unde începe și unde se conturează creativitatea „specifică, autohonă, națională” romănească?
In Elvetia sunt patru limbi oficiale de stat și literare (stat federal decentralizat…versus stat național UNITAR centralist…), îin Belgia sunt trei limbi ofociale de stat, in Canada sunt două (și se recunosc oficial pe plan local limbile vorbite în cartiere, orase…. limbi de pe toate continentele..). Greu de acceptat pe plaiul mioritic… greu de văzut,… și mai greu de aplicat în noua colecție azi?
Cluj, Timisoara, Sibiu, Brasov, Cernăuți… locul unde nu s-a întîmplat nimic ?
Gălăgia care s-a propagat 2009 cu acordarea unui Premiu Nobel literar (se acordă pentru o operă, unei persoane care se antrenează în opinia publica locală, mondială în spiritul lui Alfred Nobel… promovănd valori culturale universale….. nu se acordă pentru o „operă nationață” sau „literatură națională”…) a inundat comentariile literare în Romania europenă în stilul practicat în epoca de aur, cu mirosul „specific” din Națiunea ceaușistă ( Ateneu 2010 Bucuresti… unii din public s-au distanțat zgomotos de invitata laureată a Premiului Nobel… rezistență prin cultură…).
Pe ce se bazează azi în dezbaterea publică din Romania europeană (și în noua colecție) analiza a cea ce se poate cumula într-o Kulturgeschichte, în prezentarea pentru a cunoaște azi „ … România, pe români şi civilizaţia ori cultura acestora.”….
Pe o singură limba „națională”?
Pe o singură religie ”majoritară, autohtonă”?
Pe o singură „etnie”, un „neam..un popor..”?
După o mie de ani Cluj… și trei limbi…
După 700 de ani Sibiu, Brașov și cel putin două limbi….
După aproape trei sute de ani Timișoara-Banat și patru limbi….
Ce înseamnă patrimoniul cultural al Romaniei (aniversarea … 1916 Declarația de război București….. 1919-2019 Romania Mare – Romania europeană azi..) înainte și după MAREA Unire 1919/1920 ?
Care sunt izvorurile și realizările creativitații ”romănilor” (limba, neam, popor..) înainte și după 1919?
Cum se pot localiza și mai ales „separă” cea ce se cumulează ca Kulturgeschichte, ca patrimoniu cultural (conturat în limitele statale înainte și dupa 1919- „Altfelitatea Romaniei- Lucian Boia)?
„Vrem operă natională… chiar și pentru un public nenațional”…dupa I. L. Caragiale, București (fermecat de muzica clasică…Ateneu, Regina ).
Numai o singură „limbă literară” în patrimoniul cultural al Romaniei (Romanizarea Romaniei- Lucian Boia) ?
In Neue Literatur 4-1974 București „Wire Wegbereiter” sunt prezentați debutanții literari locali într-o limbă „regională” (..Victor Neumann.. Banatul…), care azi au mai mult de o sută de titluri literare (Herta Müller, Richard Wagner, Johann Lippet).
… „Wir werden wie im Märchen sterben…. „ Johann Lippet / Banater Zeitung Temeswar, Romania europeană (.. 2012 ?, …redactor Werner Kremm).
Unde ne sunt traducătorii?