Pînă la 31 iulie, simeza Galeriei AnnArt e judicios compusă armonic, ca un madrigal voit auster: dinspre alb spre negru, „în bătaia săgeţii“ (semnul eponim al expoziţiei Direcţii. Sens), devenită şuvoi de energii, nebuloasă grafică şi turbion pe varii formate şi grupaje.
În cei şase ani de la absolvire, la cîteva instanţe de premiere, am „jurat“ deja pentru lucrările de grafică şi pictură semnate de tînărul Constantin Rusu. Din perioada liceului de artă, am remarcat tenacitatea prospectivă a laboratorului său de creaţie şi am auzit de faima lui insurgentă de graffer. A depliat, de atunci, o largă arie de producţie vizuală pe care o observ, acum, la meritoriu de multe participări de grup (bienale şi saloane bucureştene sau naţionale). Faptul confirmă o nouă optică de integrare profesională: Zidirea de după Tornadă.
Constantin Rusu este imediat remarcat pentru acurateţea şi originalitatea unui modùl plastic pus în operă pe dimensiuni şi densităţi compoziţionale extrem de elaborate. Este un fel de probă marţială a arcaşului zen, în eficienţa ei vectorial-plastică. În plan vizual, artistul convoacă energia descompunerii futuriste din Boccioni, echilibrul conceptual al săgeţilor conturate de Klee şi turbulenţa de desenator a contemporanului nostru William Kentridge. Constantin are deja o decizie grafică evoluată, aptă pentru un registru dificil al densităţilor plastice. Cu mare rafinament, explorează acum şi adîncimea voalată. Relaţionează transparenţa cu opacul, fluidul cu incisivitatea, traversarea dinspre alb spre negru.
Am avut ocazia, jurnalistic, să-l cunosc şi să-i apreciez eforturile de a se perfecţiona în plan uman şi profesional. Îşi propune să însufleţească acel „intrinsec“ al lucrării de artă, prin care doreşte să transmită şi să ducă dialogul la nivel sufletesc, declară el într-un recent interviu difuzat la Radio România Cultural.
Apreciez seriozitatea şi angajamentul pentru cercetarea sa în artă, pînă la nivelul unor patente de tehnologie a pastei picturale. Este un creator cu autentic spirit inovativ şi, rara avis, cu fobia facilului şi vedetismului. Îşi foloseşte calităţile native şi o reală cultură vizuală în a se înţelege pe sine ca artist şi ca parte a comunităţii care-i desenează prezentul. Galeria AnnArt, care‑l reprezintă de mai mulţi ani, ne propune, pe o partitură de „flaut traversier“, producţia lui Constantin Rusu după un stagiu la Cité des Arts, bursa „Constantin Brâncuşi“ la Paris.