Subiectiva, piatră de încercare la Testarea Naţională
Dictatura proletariatului nu rezolvă problemele de sintaxă
- 29-06-2012
- Nr. 630
-
Liviu CALBUREAN
- POLEMICI
- 3 Comentarii
Maioresciana beţie de cuvinte invadează literalmente spaţiul public românesc. O avalanşă de veşti contradictorii, de ştiri contradictorii – vorba lui George Topîrceanu – ne lasă cu senzaţia că trăim într-o societate bolnavă şi că dispreţul pe care îl arată autorităţile (indiferent de orientare sau coloratură politică) faţă de opinia publică este suprem. Ca şi cum n-ar fi fost de ajuns conflictul privind reprezentarea României la summitul de la Bruxelles, sau dezvăluirile referitoare la modul cum o anumită parte a aşa-zisei elite româneşti obţine titluri ştiinţifice sau academice, ori repetatele intoxicări mediatice din cazul Năstase, un alt subiect are darul de a ne agasa, dîndu-ne senzaţia că autoritatea conferită de o înaltă poziţie în cercetare şi învăţămîntul superior nu ar fi decît o bagatelă. Este vorba despre subiectul de limba şi literatura română de la Testarea Naţională. Las la o parte confuzia care se face între e-book şi e-reader, trec şi peste stupefacţia anumitor cadre didactice privind opţiunea pentru un text neliterar pe baza căruia s-au formulat sarcini de lucru mai mult sau mai puţin controversate. De cîţiva ani buni, importanţa studierii textului neliterar a crescut considerabil. Ne aşteptăm mereu la Creangă sau Sadoveanu cu singurul argument al clasicităţii lor. Adevărata […]
(nu de alta dar ma duc la Festiv. Celibidache si trebuie sa plec din casa)
Dvs. spuneti: „Cazul de care ne ocupăm nu prezintă nici un fel de ambiguitate, nefiind marcat stilistic.” Ce intelegeti prin „nemarcat” stilistic ? Doar se vede f. bine ca e vorba de reformularea prop. „Dificultatea rasfoirii ma jeneaza”.
De acord asadar cu stabilirea de la bun inceput a subiectului: «despre ce este vorba ?» Raspuns: despre dificultatea rasforii. «Ce se spune despre aceasta ?» Raspuns: ca me jeneaza. Prin urmare este o scoatere in evidenta a predicatului, atunci cand el este adus inaintea subiectului. Pentru analogie: „Fiinta cea mai draga este mama”. Punem intrebarile de mai sus si aflam subiectul. Este vorba despre : mama. Despre ea se spune ca este „fiinta cea mia draga”. Am rapuns acum rapid, pentru ca explicatie este chiar in textul dvs. Prin urmare dna profesoara de care spuneti are perfecta dreptate. Sorry pentru toate personalitatile de al Academie etc. Asa e in Romania. Acum ceva timp scria un eminent lingvist, tot aici in Obs., niste lucruri si nu l-a luat nimeni in seama (Emil Ionescu). Asta e ! Toate cele bune, in rest …
…si dumneavoastra aveti dreptate, doar ca eu cred ca prima preocupare a lingvistului ar trebui sa fie observarea modelelor de enunturi nereperabile in limba romana, constructii straine limbii romane; ar fi fost mai onest sa li se ceara copiilor sa construiasca o fraza in care sa existe si o subiectiva, de exemplu, daca ne place atat de mult subordonata subiectiva; sau – si mai bine – sa se fi gasit o fraza dintr-o opera scrisa in limba romana, nu intr-o romaneza actuala, care se preteaza unei analize la un curs practic de Limba romana contemporana.
Felicitari pentru articol. Argumente solide.