Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.
Supărarea domnului Manolescu
- 29-10-2009
- Nr. 498
-
Carmen MUŞAT
- Editorial
- 22 Comentarii
Domnul Nicolae Manolescu s-a supărat. Cum? De ce şi, mai ales, pe cine? S-a supărat pe Silviu Lupescu şi pe Gabriel H. Decuble, care şi-au permis, în scurtele articole despre acordarea Premiului Nobel Hertei Müller – publicate în Observator cultural (nr. 496 din 15 octombrie) –, să ridice puţin cortina ipocriziei autohtone şi să vorbească deschis despre mediocritate şi servilism ca virtuţi necesare pentru promovarea şi omologarea în lumea culturală autohtonă (Gabriel H. Decuble) şi despre predispoziţia unora dintre conştiinţele publice mioritice de a se mula „după culoarea carnetului de partid, după tîrguri încheiate mai mult sau mai puţin pe ascuns, după interese de partid“ (Silviu Lupescu). De precizat că nici unul şi nici celălalt nu fac vreo referire directă sau indirectă la directorul României literare, care se simte însă vizat şi dator să acuze. Domnul Nicolae Manolescu s-a supărat şi pe Observator cultural, căruia îi reproşează, pe un ton categoric, că „nu face nici o deosebire între Herta Müller şi Norman Manea, recomandat călduros academicienilor de la Stockholm încă de acum cîtăva vreme“. Probabil că domnul Nicolae Manolescu e supărat că nu i-am cerut voie să avem alte opinii decît domnia sa. Altfel nu înţeleg în ce constă […]
este ultima mea intervetie la acest subiect, regret că aproape nici un comentator nu a dovedit că ar fi citit Istoria lui NM, de aceea diversi luciferi obositi care puteau să nu intervină, au găsit cu cale să se războiască pentru cauze mai mici, greşeli de ortografie, vai, scuze, nici eu nu iubesc pe agramati, dar cine nu greşeşte? De aici la a fi numit ratat, mic terorist, etc. este o cale de la bibliotecă la crâşmă, am învăţat că nu poţi fi sincer şi nu te poţi iscăli cu propriul nume într-o soţietate fără de prinţipii. Vă mulţumesc, aurari, amicii mei, pe unul îl cunosc bine.
am obosit sa vadem cum acest ratat bagacios infecteaza cu frustrarile sale toate siturile revistelor bune din Romania. D-le B.M.M., da-o-ncolo, chiar nu mai gasesti un pic de decenta pe fundul strachinii aleia intelectuale? Or, pasamite, vrei sa intri in istoria literaturii romane ca mic „utilizator” terorist?
Gasesc cu mare neplacere „directi” in loc de „directii”, „creaza”in loc de „creeaza”, „Rominia” in loc de cu „a”… Totusi!
2) Rugam Observatorul a incepe cu prima postare si a continua cronologic. Ca sa intelegi cine are cu cine si cine are dreptate trebuie s-o iei de la coada spre cap, invers decat in toate celelalte reviste. Rugam mult!
I told you so…
http://matei.org/boieri
Cică d. Lucifer îl citează pe d. Mehr, eu aş fi-ncântat mai mult să-l privesc , nu să-l ascult. Nu ştiu dacă Lucifer este el sau ea, dar are virilitate. Scuze.
un domn reînviat, pe nume pierre larousse ne apelează cu mon petit, ce vârstă aveţi stimate domn, probabil peste o sută de ani.Revenind la istorii, cred că s-a cam epuizat subiectul, aştept o nouă Istorie, poate o scriu eu.
pe toate site-urile unde se duc polemici s-a instalat obiceiul ca obiectul să fie înlocuit cu sterile controverse între comentatori, ceea ce scade interesul şi anulează scopul rubricii, aş propune ca numai comentariile referitoare la articol să fie luate în seamă, altfel rubrica devine un ring de box, mulţumesc. PS Ar fi de preferat sa ştim şi cine comentează, unii impun chiar adresa email.Este o democraţie şi în această condiţie.
scuze doamnei Mușat, pentru abrevierea din apelativul D., dar cine este mărinimosul (oasa) LUCIFER? Mister. De aş şti, poate că ne-am înţelege, dar subiectul era tot istoria literară, iar autorul Lucifer nu există.
diverşi, ciudaţi prieteni mi se adresează de parcă am discuta între noi, eu discut despre lucrări citite, dumnealor discutp despre domnul Mehr, nu vă impacientaţi nu mă refer la anonimi care pot spune orice, dar cu bunăvoinţă, vă informez că am un blog, pe lângă volumele publicate ( am avut articole şi în OC, stimate Satana-Lucifer)-borismarian.blogspot.com/ eu nu am cum a vă citit, iar de chibițat și dat palme la fund nu mă pricep.
Putin realism, stimabililor – desi traies de aproape 25 de ani in America, ma uit cu interes la ce se petrece in lumea literara romaneasa, si gasesc ca obsesia premiunlui Nobel este ridicola. Un premiun Nobel pentru literatura nu confirma si nici stabileste valoarea, sau cariera unui scriitor. Lasind-o la o parte pe Herta Muller, cind te gindesti ca o timpita pompoasa ca Jelinek sau un bufffon amarit ca Dario Fo au fost blagosloviti cu acest premiu, realizezi ca este ceva putred in Stockholm – premiul Nobel pentru Obama care se misca din focusul bascaliei pe aici confirma aceasta (Obama acum sade chiar linga Rigobeta Menchu care este a mincinoasa patologica).
Revenind la sansele Rominie la asa un premiun, nu sint mai mici sau mai mari decit ale Japoniei sau Paraguayului – dar Norman Manea nu intra in consideratie, si daca ati vrea sa faceti ceva constructiv in aceasta directie, as sugera sa-l popularizati mai mult pe Mircea Horia Simionescu, care este intradevar un autor modern si care ar avea priza la cititori in America si Europa.
Cele bune –
Tot aglomerand cu cimilituri cu iz sententios (, A face istorie”, ,,A fi onest” s.a. ejusdem farinae ), pe care le presara cu un aer de simulata sinceritate din propriul sau C.V. – putin interesant, de altfel, pentru noi – spatiul de fata, dl. Mehr isi pregateste probabil urmatorul sau volum de opere alese (sau poate complete). Odata cu aceasta, insa, d-nia sa invenineaza cu propriile ranchiuni si frustrari, servite in doze homeopatice, aceasta interfata. Incapabil sa accepte sarjele cat de cat amicale/colegiale, el replica in cascada cu o promptitudine si o virulenta demne de o cauza mai buna, riscand sa confiste nu doar acest spatiu limitat , ci si indispozitia ,,convorbitorilor”care o frecventeaza. Astept deci resemnata implacabila executie care nu va intarzia sa vina. Apropo, d-le Mehr,daca va mai adresati redactorului sef al O.C.( doar-doar se va indura sa va publice in revista si nu doar sa va gazduiasca pe site), faceti-o , pentru D-zeu, utilizand pentru d-nia sa abrevierea ,,d-na”si nu pe cea de ,,d”, ca-n prima postare de mai sus. Macar pentru regulile ortografice se cuvine o leaca de respect chiar si in conditiile zorului furibund care va anima cand scrieti.
Dictionarul manolescian este o cacealma nenorocita si vindicativa, de departe surclasata de cel al lui Alex Stefanescu, care e doar foarte prost (si vindicativ).
Alex a gravitat numai pe linga \”Scinteia tineretului\”, in vreme ce Manolescu a fost tenorul critic al revistei literare zise cea mai importanta a tarii – e de crezut atunci ca nu beneficia de inalta aprobare a Organelor, cind si cel mai umil sef de echipa al turnatorilor de bitum (ah, da, ma inspir din Monciu-Sudinski !…) colabora cu Secu pur si simplu din sarcina de serviciu ? Adica il protejau interfetele Ivascu si Gogu Radulescu (precum Noica pe ciracii sai humblodtieni) intr-atit incit sa nu mai fie nevoie de un contact direct ? Hm… Pai chiar si asa, sint astia referinte culturale ?!… Hm… Hm…
PS pentru dl. Boris Marian : on se calme, mon petit !
Scuze că revin, voiam să î ncvhei cu o concluzie proprie – când un istoric literar adună portrete de scriitori, aleşi de el, cum doreşte, are dreptul, emite judecăţi de valoare, corect, dar nu se dublează cu Dicţionarul? Eu înţeleg că istoria este o ştiinţă, deci analiza, sinteza, o metodologie de lucru, prezentarea unor orientări, direcţi în literatură, aici nu vorbsc despre mine, fac abstracţie, nu sunt mai vanitor decât orcare încearcă să scrie literatură.Nici NM , nici Alex Şt. nu au făcut decât să-şi adune articolele, foarte bune de altfel şi să pună titlul – ISTORIE. Dar sunt doar Dicţionare critice şi selective. Să nu se mire că sunt criticaţi. Şi un critic trebuie să accepte critica. Marian Popa a procedat mai rău, a împărţit scriitorii pe etnii
revin, d. Lucifer spune că am ceva cu titanul, Goliatul istoriei, N. Manolescu, nu am nimic, nu-l cunosc personal, mi-a publicat trei articole în RL, mai demult, nu pot cere unui om să citească tot ce s-a scris în literatura română, dar ideea de a face o listă cu scriitorii \” de dicţionar\” este lipsită de orice justificare, putea să le acorde chiar note mai slabe, cine are nevoie de liste? Cred că nu aţi citit monumentala Isorie şi vă aflaţi în treabă.Când te crezi Lucifer, evident, încurci pe Guliver cu Goliat, pe David cu Mehr.,
Un lucifer îmi reoroşează că sunt pornit din cauza că nu am fost inclus in istoriile lui NM şi Alex. Da, domnule cu nume frumos, nepurtător de lumină,dacă eraţi scriitor vă prezentaţi şi aţi fi fost sincer ca şi mine, toşi cei care scriu, unii cu talent, au fost mâhniţi că marii istorici ai zilei nu i-au luat în seamă. A râde de pe tuşă este plăcerea chibiţului., a microbistului. Cei doi istorici au selectat numai scrierile celor pe care capacitatea lor de cercetare le-a permis s-o facă. Nu asta m-a deranjat, ci tamtamul cu care au fost întâmpinate. Eu sper că se vor găsi şi alţii temerari, mai tineri, să scrie istorii ale literaturii române, nu este interzis. Eu nu sufăr de grandomanie, dar nici nu mă bucur de mâhnirea altuia, vă văd cum rânjiţi, scuze, vi se vede bucuria, nu ştiu ce mare bucurie aveţi. Mă găsiţi în Dicţionarul Academie, poate sunteţi şi Dvs. pe acolo. Cu dl. Alex am fost,în relaţii cordiale, a fost perioadă când mă lăuca cu oarecare entuziasm, apoi, brusc, totul s-a dezumflat, nu dl. Alex, entuziasmul. Am fost şi sunz supărat pe el. Am acest drept? Dar ce vă interesează,? Căutaţi alte motive de râs, se spune că omul cu mintea slabă este înclinat spre râs . Dacă v-am jignit, aveţi posibilitatea să-mi intentaţi o acţiune acolo, poate devin celebru. Salut şi succes în sterilitatea Dvs.i
De ce sunteti atat de pornit impotriva d-lui N. Manolescu, stimabile? Nu cumva pentru ca si-a permis temeritatea de a va omite din lista canonicilor, adica din consistenta d-niei sale Istorii a literaturii romane ? Daca da, atunci inseamna ca mai aveti si alti ,,tatuci”de demolat. Numai ca, atunci cand David (n-am spus Guliver) se lupta cu Goliat, nu intotdeauna sansele sunt de partea primului.
D. Livia C. nu vă ruşinaţi să vă spuneţi numele, bănuiesc, dar nu vreau să greşesc, nimeni nu are de câştigat în lupta cu tătucii NM şi Alex, decât noua generaţie, eu am 68 de ani, nu eu câştig, cândva i-am apreciat, dar s-au revărsat cu prestigiul lor peste poate, iar istoriile lor literare, care seamănă binişor, sunt un fel de eşafoade, există ca scriitor numai cine vrea NM sau Alex, restul pot să dârdâie prin dicţionare, eu văd o istorie
ca analiză şi nu ca o galerie de portrete, lipsa spiritului de sinteză, de obiectivitate, de originalitate, toate acestea nu le crează aureola dorită, G.Călinescu a procedat cam la fel, dar cu infinit mai mult talent de scriitor, el nu executa pe nimeni.Alex are ceva de Robespierre al literaturii, de la Răutu, iată am ajuns la fostul pnţcdist Alex.
Il respect pe fostul meu profesor si ma alatur, uneori, cu rezervele de rigoare, polemicilor de sorginte pur literara. Un NOBEL e un NOBEL, orice-am zice noi… dupa… O recunoastere internationala decapiteaza, din start, orice alte interpretari. Am avut ocazia (fiind deja profesor pensionar) sa prezint fragmente de text poetic (semnate H.M.) si… s-a inteles mesajul. Totul depinde pe ce coarda a sensibilizarii pulsam. Pozitia ANTIMANOLESCU (adoptata, ca un preambul la viitoarele alegeri de presedinte al S.S.R.) face impresie, nu?! O astfel de POZITIE (de tip ANTI) face rau culturii romanesti (IN GENERAL).TOLERANTA. IMPACARE. ARMONIE. Se poate, cu putin efort. Incercati numai.
Buzele cutit si incremeneala prafuita a domnului profesor dau din pacate la iveala care este tipul de succes in cultura romana actuala:o activitate de literat mediocru dar bine orientata politic sub comunisti,continuata cu o transfigurare intr-un Pamfil Seicariu al timpurilor noastre(adica santajul, mai putin talentul susnumitului).Morbidul nostru profesor ,amenintator prin vointa mediocritatii domniei sale, ameninta sa devina un Model al noului gen de politruc-literat, si sa decada tinara generatie de intelectuali!
Despre cumularile manolesciene vom afla cu siguranta mai multe in momentul cind CNSAS ne va spune cite ceva din dosarul sau strins de Secu, pe care-l presupunem cu temei ff. voluminos & elocvent : prea des a calatorit dinsul in strainatate atunci cind pasapoartele se eliberau pe sprinceana, prea cu tronc i-a cazut Iliescu inca din 1990, prea le-a luat apararea turnatorilor, prea a dus o politica de fragmentare a voturilor cind s-a amestecat direct in politica, cu o prea mustoasa sinecura la UNESCO a fost rasplatit ca sa fie cu totul si cu totul imaculat !
De n-o fi asa, sa nu-mi spuneti mie pe nume,
Al. Piru
treptat se crează o dictatură N.Manolescu plus Alex, oameni dornici acum, la 20 de ani de la dispariţia unui dictator, să facă ei ordine ăn istoria literaturii sub motiv ca au cel mai grozav fler m sunt cei mai tari în parcarea esteticii, eticii, etc. Sper că tinerii neobişnuiţi cu tătucii să le fac într-o zi loc spre ieşire, cu toate onorurile, ei se cred G. Călinescu şi Lovinescu şi Titu Maiorescu la un loc.
Observatia autoarei, cu trimitere la francezi, este justa si cit se poate de actuala. Asa a fost intotdeauna si peste tot si asa va fi mereu. E una sa-ti declari modestia, sinceritatea si spiritul democratic si e cu totul altceva sa fii cu adevarat ceea ce zici ca esti. Egocentrismul este mult prea puternic pentru a ceda in fata sinceritatii si altruismului, fara de care o comunitate democratica, inteleasa ca o comuniune de preocupari, interese, simtiri si idei, nu este de conceput. Il vezi pe cutare cum isi da sufletul pentru adevar, dreptate, fratie? Il vei vedea, dupa ce s-a infruptat destul din avere si putere, cum a intors spatele tuturor, cum a devenit surd si orb in fata intereselor si a nevoilor celorlalti.