T-Shirt. Chinocefalia

Pe peretele sudic din naosul Bisericii Sf. Nicolae vechi, Starchiojd, se află imaginea, greu citibilă, a unui bărbat în tunică militară, cu cap de cîine. Cercul din jurul creștetului îl indică a fi un sfînt. Ruptura cu convenția reprezentărilor din jur este cu atît mai brutală, cu cît o afli într-un loc uitat de lume, greu de presupus a adăposti erezii și legături neortodoxe cu lumea spiritului. Explicația este aparent banală – e vorba despre o reprezentare, destul de comună în sudul României, a Sfîntului Christofor. Totuși, rămîne surprinzătoare această deviere de la canonul altfel atît de rigid al picturii de rit bizantin. Zoomorfis­mul nu e o dimensiune importantă a creștinătății răsăritene, care, cu excepția mielului cristic și a calului Sfîntului Gheorghe, nu folosește decît rarisim alte vietăți decît omul în reprezentările sale (mai apar cămila pildei cu acul sau cohorta animalelor care intră sau ies disciplinat în/din Arca lui Noe). Cu atît mai neobișnuită este această reprezentare a unei figuri sacre printr-un sincretism morfologic între om și cîine – cel din urmă, o ființă irelevantă pentru creștinătate și percepută în mod notoriu ca impură de către mentalitatea populară. Explicația chinocefaliei lui Christofor este neclară. Există referiri la triburi și […]