Prima încercare de atingere cu China s-a petrecut la barul hotelului Hilton din Amsterdam. Eram în căutarea unei soluții de diagnoză a anomaliei Casa Poporului și mi se părea că o abordare prin Feng Shui ar fi putut fi soluția. Pentru concretizarea ideii aveam nevoie de sfatul unui expert, drept care am fost pus în legătură cu dna T. Descendentă pe linie maternă din marea burghezie a orașului și, pe linie paternă, din echivalentul chinez al aceleiași clase, dna T. se retrăsese pe o insulă din Marea Chinei, la una dintre moșiile familiei, pentru a se odihni după o carieră îndelungată în comerțul cu artă. Hotelul Hilton era pied-à-terre-ul scurtelor sale sejururi în orașul natal.
Pentru mine, locul era definit prin două evenimente complementare: celebrul Bed-in for Peace (1969), cînd John Lennon și Yoko Ono au petrecut acolo cîteva zile în pat înconjurați de jurnaliști și fani veniți să celebreze această performanță a iubirii și păcii; și sinuciderea lui Herman Brood, muzician, poet, pictor și alcoolic, plecat în zbor de pe acoperișul-terasă al hotelului, după un ultim pahar în barul său favorit. Reverberațiile unei epoci glorioase în care sexul devenise conferință de presă, iar alcoolul și drogurile, garanții estetice erau temperate în barul hotelului Hilton de amurgul suicidar al supraviețuitorilor. Și de morga dnei T., care mă aștepta cu o expresie severă, de parcă întregul local era salonul ei de primire.
Chelnerii s-au agitat, au adus comanda cu ploconeli mătăsoase, au dispărut. Am încercat să umplu tăcerea rămasă în urmă cu ideea mea despre maestrul chinez de Feng Shui care va veni la București și va cutreiera orașul în căutarea unui răspuns la întrebarea „E Casa Poporului un obiect bun sau un obiect rău?“ Și, prin extrapolare, „Este Bucureștiul un oraș bun sau un oraș rău?“. Dna T. m-a ascultat cu atenție și apoi mi-a explicat răbdător, ca unei persoane cu handicap, că ideea e proastă, pentru că Feng Shui nu funcționează cum cred eu. Că această tehnică este parte integrată a unui sistem religios și de credințe care este bazat pe o atitudine pragmatică asupra lumii, și nicidecum pe o viziune holistic-spirituală.
Diferența fundamentală între taoism și budismul de sorginte indiană (care a fost diseminat și în China) este tocmai ancorarea celui dintîi în imediatul existenței, care contaminează toate aspectele fundamentale ale practicilor spirituale, ce devin astfel tranzacții subtile între mundan și religios. Se poate spune că orice religie este construită pe tranzacții similare, dar e important de determinat de unde pornesc acestea – de la datele realului sau de la cele ale spiritualului? Care e scopul tranzacției – ameliorarea relației cu transcendentul sau acomodarea acestuia la realitatea imediată? De răspunsul la aceste întrebări depinde gradul de contaminare cu realul a unei practici spirituale anume. Feng Shui e, poate, cea mai directă formă a acestei contaminări, de unde probabil și enormul său succes comercial. Feng Shui a migrat din teritoriul de referință (China taoistă), devenind o metodă populară de organizare a spațiului de locuit sau a sediului afacerii în alte zone, predominant în SUA. Ideea de bază este garantarea prin decizii de organizare spațială a succesului, confortului, siguranței personale și a familiei. Un pragmatism mic-burghez, fără fior etic, fără atingere cu marile frămîntări morale pe care le asociem, printr-un reflex cultural discutabil, cu orice activitate care aspiră la o transformare a realului prin transcenderea lui. În opoziție cu atitudinea culturilor euro-centrice față de spiritualitate și funcțiile ei, alte culturi (aflate în afara sistemului iudeo-creștin) au o atitudine pro-activă în relația practici spirituale-realitate. Realul are regulile sale clare, iar spiritul trebuie să le ia în calcul și să lucreze cu ele.
Cine a frecventat medicina chineză a putut observa diferența fundamentală între practicienii veniți din universul originar și europenii școliți acolo. Medicul chinez are nevoie de o plîngere concretă și – important – unică. Ideea unei abordări holistice, pe care ne-o sugerează nouă, eurocentricilor, hărțile de acupunctură și corespondențele zodiacale (citite de noi greșit, în spiritul „hărților sufletului“) e nelalocul ei în cabinetul medicului chinez. Pentru el, aceste semne au o reverberație doar prin contaminarea cu o realitate imediată, palpabilă. Cînd îți ia pulsul, medicul chinez ascultă energiile organismului, dar aceste energii nu sînt efluvii mistice, ci semnale concrete ale unei slăbiciuni. Acupuncturistul european e, dimpotrivă, interesat de întregul tablou al pacientului, are nevoie de conversație, caută relații cauzale între diversele patologii și deschide canale energetice cu convingerea unui taumaturg care participă la un fenomen de transformare cosmică. Spiritul e parte a acestei concepții, contaminarea nu.
La fel, metaforica limbajului Feng Shui e atractivă pentru superficialitatea noastră misticoidă, care se lasă păcălită de imaginea Dragonului, a broaștei țestoase, a vîntului. De fapt, expertul Feng Shui caută să testeze eficiența spațială a unor structuri prin supunerea lor la proba organicității: așa cum arhitecții creează modele tridimensionale (în spațiul real sau în cel digital), expertul Feng Shui simulează comportamentul unei clădiri (sau al unui teren destinat construirii) prin aplicarea unor ficțiuni metaforice la datele concretului.
Ce concluzii poate extrage un expert Feng Shui despre tragedia de acum patru decenii a Bucureștilor din lectura spațiilor demolate, a clădirilor care le-au umplut ulterior, din funcțiile haotice ale spațiului public sau din ravagiile țesutului urban în general? Nimic. El poate spune doar ceva legat de scopul celui care îi solicită o expertiză punctuală. Iar acel scop trebuie să fie unul concret, pragmatic: Vrei să începi o afacere în acest spațiu? Vrei să îți aduci familia în acest apartament? Vrei ca această clădire să funcționeze cu succes avînd o anumită funcţie? Etc. Judecata nu poate fi retrospectivă, nu poate merge în mai multe direcții problematice simultan și – mai ales – nu va avea o dimensiune morală.
Desigur, revine în amintire vocea dnei T. Un expert Feng Shui nu va refuza niciodată contractul, va veni la București pe banii tăi, se va lăsa dus în locurile care te interesează și îți va vinde ceea ce aștepți de la el, adică o serie de afirmații obscure, deschise interpretării. He will take the mickey out of you, conchide doamna. Drept care contaminarea dintre Casa Poporului și Feng Shui nu a avut loc.