TANDEM. Motet (musique baroque/ muzică barocă)

Motet (musique baroque/muzică barocă)     I La beauté d’un motet ignoré ou illustre et d’abordre* graphyque : le losange des notes (comme les franges d’un grand lustre), l’ange étrange qui sanglote, ayant l’air de sourire, le violon séraphique entre ses bras sans manches, le cerf et ses branches avec, entre, la lyre qui accompagne le délire, qui la gagne, de la flore: les très larges corolles dont le rôle est, en marges, d’embellir la beauté musicale du motet. ––––––––              * D’abord + d’ordre = d’abordre. II Să nù zici că desemnul unei muzici inaudibile acum, al unei încă prea-insonore partituri, nu este cum o vegetaţie-adîncă   aidoma unei păduri, în care coarnele magnificului cerb răsfrînt în albii de pîraie reci, devin, în codru, cadrul lirei orfice şi cel mai nobil herb al stirpei zoomorfice, pe lîngă albii colţi ai elefantului – ce traversînd, pe vremuri, Alpii, ne va fi dat goarna,-n dar, a olifantului din scump ivoriu. – Deci (sau aşadar), desemnul de mai sus are menirea să-i aloce o frumuseţe-n plus muzicii capelelor baroce, – o altă frumuseţe, une beauté graphyque au vieux et saint motet.