TANDEM. Old New Age

Old New Age   Cu două corzi, n-am mai văzut ghitară veche; n-am văzut, din Evul Mediu, portativ din patru linii; n-am văzut un şoarece exhortativ ca un mormon din Mississippi, care să bată langa,-n borul sombreroului unui hippie (după ce,-ntr-însul, face pipi), o ditai tobă; n-am văzut nici păsărime să-şi ia zborul pe ţevile unui pipe horn; şi asta,-n timp ce tocmai mîţii cea care chinuie şocîţii,-i lipseşte-o goarnă, un fligorn, o trîmbiţă de-argint, un corn englez (sau, dacă ţineţi, anglu), o tamburină, un trianglu, dacă nu nişte clopoţei: opt clopoţei, cinci clopoţei, trei clopoţei, doi clopoţei, un clopoţel al cărui ţel ar fi, desigur, şorifug: să pună şoarecii pe fugă, iar nu să-i vîre în coşciug, – drept care murmură o rugă bătrînul nostru flower-power, născut sub Dwight D. Eisenhower, care ignoră,-n blînda oră,-n care ghitara-i clăpăugă (cu corzi ca fiertele spaghete de moi) e tot mai insonoră,   că o curea şi nişte ghete ca ale lui nu pot să nu însemne moartea unui gnu, – dacă a unui bivol, nu. (Iar asta-i supără pe cei ce o proslăvesc pe Mother Nature!)