Țara moartă : imagini găsite, imagini incomplete

O fotografie aeriană, făcută în aprilie 1944 dintr-un avion american care se pregătea să bombardeze uzina IG Farben, a înregistrat din întîmplare imaginea (prima) a lagărului de concentrare de la Auschwitz. Fotografiile cu care s-au întors piloții americani au fost trimise în Marea Britanie spre analiză. Specialiștii englezi au identificat clădirile, inclusiv una în construcție, ale IG Farben, însă nu au observat lagărul: nu le spusese nimeni să caute așa ceva în imaginile primite. Faptul că în fotografii apare întregul Auschwitz a fost descoperit abia în 1977-1978, de către doi angajați de la CIA, inspirați de o foarte controversată miniserie de ficțiune despre Holocaust. Ei știau deja ce pot și trebuie să vadă în acea fotografie. E, în filmul lui Harun Farocki, Imagini ale lumii și însemnele războiului (1989), unul dintre exemplele modului în care interpretarea imaginii depinde de ceea ce privitorul caută în ea, al politizării imaginii și al managementului specializat, controlat de către deținătorii puterii, al interpretării. Într-un recent interviu televizat, Radu Jude vorbea despre faptul că unul dintre lucrurile care-l interesează în cinema e caracterul limitat, parțial al imaginii. În mare măsură, preocuparea lui – de la Aferim încoace – pentru zonele gri sau cu totul întunecate […]