Teatrele si dramaturgii lor. Cazul maghiar

  • Recomandă articolul
Incepind din 2005 – ca rezultat al presiunilor breslei – Ministerul Culturii a oferit (in cadrul unui concurs) o suma considerabila de bani pentru montarea de texte maghiare noi. E vorba de 50 de milioane de forinti (aproximativ 205.000 de euro), o cifra remarcabila in lumea teatrala maghiara, afectata de lipsa de fonduri. Cercul Dramaturgilor – organizatie profesionala recent infiintata care, din nefericire, cuprinde doar o mica parte dintre dramaturgii maghiari – a jucat un rol important in sus-numitul concurs (administrat de Teatrul „Katona Joszéf“, n.tr.), pe linga promovarea unor texte noi. In aceasta stagiune, au fost montate multe astfel de texte – in total, douazeci si una de productii –, majoritatea pe scene mici, dar si – citeva – in teatre mari. N-au aparut, totusi, piese remarcabile, si absolut nici o tragedie. Cit priveste temele, cele mai multe priveau relatiile de familie sau relatia cu trecutul (uneori in cadrul problemelor de familie). Timp de aproape un deceniu, mediul teatral din Ungaria a preferat sa nu aiba de-a face cu texte contemporane – nici maghiare, nici straine. Niciodata pe scenele mari, uneori, totusi, pe cele mici. Aceasta cultura teatrala extrem de conservatoare nu are nici un dialog cu propriul prezent, […]
Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.

object(WP_Term)#12883 (11) { ["term_id"]=> int(19326) ["name"]=> string(7) "Nr. 901" ["slug"]=> string(6) "nr-901" ["term_group"]=> int(0) ["term_taxonomy_id"]=> int(19326) ["taxonomy"]=> string(7) "numbers" ["description"]=> string(0) "" ["parent"]=> int(0) ["count"]=> int(31) ["filter"]=> string(3) "raw" ["term_order"]=> string(1) "0" }