TEATRU. Ce se „vinde“ în Festivalul Naţional de Teatru

Ediţia aniversară, a XXV-a, a Festivalului Naţional de Teatru (FNT) a fost de departe cea mai aglomerată, cu ale sale aproape o sută de reprezentaţii, a celor peste 40 de spectacole invitate, în zece zile. Numărul mare de producţii (pentru cei care nu ştiu, Festivalul de la Avignon invită anual între 35 şi 50 de producţii într-un interval de trei săptămîni – altfel spus, în medie, cam cît FNT, doar că într-un interval de două ori şi ceva mai mare) şi reprezentaţii a dat Festivalului un aer pur şi simplu industrial, de natură să ridice semne de întrebare privind nu doar obsesia naţională pentru mult şi mare, ci şi scopul, pînă la urmă, al unui eveniment masiv finanţat public care nu e (doar) un fel de desant spectacular asupra publicului bucureştean. Evenimentele paralele s-au redus, în esenţă, la expoziţii şi lansări de cărţi (a fost un an editorial excepţional pentru teatrul românesc, de la o traducere Meyerhold la Fundaţia „Camil Petrescu“ la antologia despre Tînărul artist român de teatru, coordonată de Oltiţa Cîntec şi de la cartea despre critică a Mirunei Runcan la cea despre musical a Mariei Zărnescu), plus nişte activităţi în pasajul de metrou de la Universitate, despre […]