TEATRU. Despre senzaţia de elasticitate cînd păşeşti în Coimbra

Cu o săptămînă în urmă, Institutul Cultural Român de la Lisabona (ICRL) a organizat o serie de evenimente dedicate teatrului lui Matei Vișniec – două reprezentaţii, la Lisabona și Coimbra, cu Frumoasa călătorie a urșilor panda povestită de un saxofonist care avea o iubită la Frankfurt (UNTEATRU, București), în montarea Cătălinei Buzoianu, cu Iolanda Covaci și Marius Călugăriţa, urmate de un dialog cu dramaturgul, și ultima reprezentaţie cu Despre senzaţia de elasticitate cînd pășim peste cadavre, montată, în premieră mondială, de compania Escola da Noite (regia: António Augusto Barros) la Coimbra. Pentru că montarea piesei Despre senzaţia de elasticitate…, pentru prima dată, la cinci ani de la scrierea ei, nu în Franţa, și nici în România, ci în Portugalia, reprezintă un eveniment cu totul aparte, iar spectacolul și-a încheiat, aproape, ciclul de prezentări pentru publicul lusitan, profit de ocazie pentru a vorbi, despre acest text și această punere în scenă, cu autorul româno-francez şi regizorul portughez. Matei Vişniec: „Ceea ce a trăit Europa în secolul al XX-lea este profund absurd“ Care e istoria acestui text, Despre senzaţia de elasticitate cînd pășim peste cadavre, atît de impregnat de opera lui Eugène Ionesco? Matei Vişniec: E o întreagă aventură. Acest text s-a […]