TEATRU. Dosarul Leonida nr. 2/21.09.2012

Dosarele Securităţii citite în cheie realistă conţin o apreciabilă doză de derizoriu şi absurd, cred autorii celei de a doua premiere a stagiunii de la Teatrul Maghiar de Stat Cluj, Leonida Gem Session, adaptare după Caragiale în cădere liberă. Regizorul Gábor Tompa revine, la distanţă de şapte ani, la Caragiale, de data aceasta, la o piesă despre revoluţie (Conu’ Leonida faţă cu reacţiunea), prin care propune actualizarea replicii caragialiene „Revoluţia se amînă“ cu „Revoluţia sfîrşeşte în derizoriu“. Spectacolul aduce masive intervenţii de extratext în piesa lui Caragiale, de unde şi titlul schimbat, ce trimite la improvizaţia din jazz şi ne pune în gardă faţă de variaţiunile la textul original. András Visky, dramaturgul spectacolului, inspirat de lectura dosarelor de urmărire ale Securităţii, scrie un act suplimentar în care colează informaţii extrase din dosare reale cu cele din imaginare rapoarte de urmărire a personajelor principale, Leonida şi Efimiţa. Se amestecă în text nume şi adrese reale cu referinţe la ceea ce urmează să vedem în scenă, într-un amalgam atent instrumentat. Acesta pare să fie şi sensul orchestrei care intră în spaţiul kitsch al unui interior opulent, cu elemente de recuzită ce trimit la mobilierul de spital (sau de ospiciu?). Cei ce păreau […]