Nr. 646 (29)

Domnule Crin Antonescu, Vă mulțumesc. Făcînd-o, ca să mă exprim eufemistic, de oaie cu George (Gigi) Becali, m-ați ferit să fiu (sau să rămîn) un bou. Am aderat la (ba chiar am și inițiat întrucîtva) apelurile trimise forurilor europene în urma ipocritelor lor comportamente, ce acuzau „lovituri de stat“ și alte bazaconii. Nu am cum să regret exprimarea unui adevăr. Una din aceste …

La începutul lunii octombrie, ziarul Adevărul a publicat, în categoria „Incredibil“, atît de dragă presei române, un material privind acoperirea unui basorelief cu inscripția „Budapesta“ de pe arcada Arcului de Triumf. Vinovații ar fi fost, pasămite, Primăria Capitalei, care ar fi restaurat „pe furiș“ monumentul, precum și UDMR-ul. Iată cum istoria armatei (pardon, Armatei) române era practic rescrisă ori ocultată „de dragul ungurimii“. Se …

Am citit și am tot scris, mai ales de prin iunie încoace, despre intoxicările din presa românească. Pare să fie, sper, un trecător dat al sorții. M-a neliniștit mai ales prezentarea unor pretinse manipulări propagate dinspre media occidentală, cu jurnaliști bănuiți că s-ar fi lăsat atrași de jocuri politice, ba chiar, unii dintre ei, că ar fi fost stipendiați pentru murdara lor îndeletnicire de …

O nouă premieră de la Teatrul Național București ne reține atenția. Regizorul Alexandru Dabija pune în scenă un spectacol după schiţa lui Caragiale Două loturi. Percepem o anume mutație care s-a produs la nivelul vieții publice românești, dacă ar fi să raportăm la cele consumate pe scena de la Național cu cele trăite în viața reală. Ce era tihnit și (aparent, doar) pașnic în …

Institutul Cultural Român rămîne o instituţie controversată, contestată şi în epicentrul dezbaterilor publice din lumea culturală. Noul preşedinte, Andrei Marga, votat de Senat  la începutul lunii septembrie, are parte de numeroase critici. Mai poate funcţiona ICR? Ce şanse sînt ca ICR să rămînă o instituţie care să asigure o eficientă reprezentare a României culturale, în exterior? ICR se poate distruge sau autodistruge? Cu aceste …

A FOST   - Conferință Keith Hitchins despre Ion I.C. Brătianu. Istoricul şi profesorul american Keith Hitchins, una dintre cele mai mari autorităţi ale istoriografiei româneşti, a susţinut pe 11 octombrie, la Institutul Cultural Român din Londra, conferinţa cu titlul Ion I.C. Brătianu şi construcţia României moderne, însoţită de lansarea volumului cu acelaşi titlu, publicat recent de prestigioasa editură Haus Publishing din Londra. Conferinţa …

În dezbaterea culturală din România au intrat, mai nou, jurnaliştii justiţiari, cei care dau impresia că se pricep la toate. După schimbarea conducerii ICR, tot mai multe voci „televizuale“ – a căror competenţă în materie de artă este sublimă, dar lipseşte cu de­săvîrşire – pun în discuţie criteriile de selecţie a titlurilor şi autorilor traduşi în limbi străine în ultimii şapte ani. Cum Maelstromul politicii …

Pe 16 octombrie 2012, Institutul Camões (Instituto da Cooperação e da Língua), Fundaţia Culturală „Elena Surdu-Stănescu“ şi Muzeul Naţional de Istorie a României au organizat expoziţia de fotografieApeducte din Portugalia, semnată de Pedro Inácio, în Sala Lapidarium a MNIR, care poate fi vizitată pînă pe 28 octombrie. Pedro Inácio, pe lîngă activitatea de fotograf, este muzeolog, coordonatorul Muzeului de Apă al Com­paniei Portugheze a Apelor …

În controversele (ce eufemism!) din ultimele luni, unul dintre argumentele celor favorabili președintelui Băsescu a fost mai buna funcționare a Justiției, începutul ei de independență și emancipare de sub tutela politicului – puse pe seama unor, cum să le spun?, directive, indicații venite de la președinție. Un fel de slăbire a hățurilor. Drept dovadă au fost date cele cîteva condamnări ale unor înalte personaje crezute …

Istoria artei ca disciplină universitară a ajuns să intereseze şi din perspectiva evoluţiei sale istorice. Avem acum, altfel spus, şi o istorie a istoriei artei, după cum o dovedeşte şi volumul scris şi editat de Nicolae Sabău, Corina Simon şi Vlad Ţoca – sub coordonarea celui dintîi –, Istoria artei la Universitatea din Cluj, vol. I (1919-1987), apărut la Cluj-Napoca, la Presa Universitară Clujeană, în …

Dan Sociu, așadar, Nevoi speciale – una dintre atîtea alte proze autobiografice, am putea spune. O proză, însă, care nu-și propune să țeasă o poveste, care nu-și propune să incite sau să explice, în care nu găsești, printre rînduri, acea ambiție a romancierului de a scrie totul, de a construi o lume perfect validă, ci, mai degrabă, o proză scrisă într-o formă utilitară, sanitară chiar, …

Am scris în mai multe rînduri despre poezia prolificului Mihail Gălăţanu, cu aprecierea cuvenită pentru talentul genuin al autorului „nouăzecist“, dar şi cu rezerve şi obiecţii, tot mai multe de la o carte la alta. Poetul nu s-a supărat şi nici nu s-a făcut livid fiindcă n-a fost „înţeles“ (simpto­mul artistului mai presus de orice critică, totuşi extrem de atent la receptarea operei sale). Gălăţanu …

Recent, Editura Humanitas a editat, în colecţia „Memorii-Jurnale“, un volum semnat de artista decoratoare Luli August Sturdza, Aşa s-au întîmplat, aşa le-am însemnat. Cartea este o fericită împletire de memorialistică şi literatură, cu o substanţială doză de fantezie şi o scriitură plăcută, captivantă. Este o carte despre adaptare şi despre rezistenţă, despre gemete acoperite de hohote de rîs, pentru că autoarea a ştiut întotdeauna cum …

Textele reunite de Valentin Nicolau în volumul Dumnezeu e în sens invers reprezintă scrieri jurnalistice, schiţe ale unei realităţi româneşti şi, mai ales, ale unor stări de spirit pe care, astăzi, aproape că nu ne mai vine să le asociem cu personajele publice care le-au generat. Fapte şi evenimente de care ne amintim foarte bine – în maniere colorate afectiv foarte diferit, în funcţie de …

Călătorie către ficţiune. Lumea lui Juan Carlos Onetti (Editura Humanitas, 2012, traducere de Marin Mălaicu-Hondrari) este titlul unei frumoase, generoase şi extrem de inteligente (da, există şi lucrări de-a dreptul idioate!) cărţi semnate de Mario Vargas Llosa. Pe care laureatul Nobel pentru Literatură din 2010 i-o consacra în 2008 marelui – dar mult mai puţin cunoscutului – scriitor uruguaian. Nu sună frumos El viaje a …

„Mai apropiat şi luminos Ca orice stăpîn al acestei lumi, Tu, Străine lăuntric.“ Thomas Merton   Căutarea contemplativă a lui Dumne­zeu este descrisă de marii mistici creştini ca un veritabil pelerinaj interior. Deşi teologia mistică sau apofatică vorbeşte despre conştientizarea lui Dumnezeu ca despre cunoaşterea „nimicului“, sau „noaptea“ facultăţilor inteligibile, totuşi Cel cunoscut lăuntric este nimeni altul decît Cristos, care locuieşte ca un rege …

De cîțiva ani buni, un spectru bîntuie cultura vieneză: biopolitica. Faptul că traducătorul în germană al lui Foucault, filozoful Walter Seitter, locuiește la Viena, unde întreține și un cerc filozofic, pare să joace un rol mai puțin important decît obsesia generațiilor mai tinere de intelectuali, cu opțiuni de stînga, pentru atotputernicia unor tehnici de control și represiune difuze. Cert este că gîndirea tîrzie a …

Éric Faye este un scriitor discret, în pofida celor douăzeci şi cinci de volume publicate (romane, povestiri, nuvele, eseuri). În 2010, a fost recompensat cu Marele Premiu al Academiei Franceze pentru romanul Nagasaki, în care, pornind de la un fapt divers menţionat într-un ziar nipon, surprinde incongruenţa dintre existenţa banală şi realitatea înconjurătoare prestabilită. Parij, roman publicat anul acesta în ediţie revizuită la Éditions Stock, …

Alexandra Titu, istoric de artă de indiscutabilă notorietate în spațiul românesc, semnează în revista Observator cultural nr. 625, din 25 mai 2012, la rublica „Opinii“, un text intitulat „Retorica artei și retorica străzii“. Sîntem puși față în față cu superioritatea asumată a autoarei în fața banalilor trecători ignoranți, inculți, lipsiți de cunoașterea care le dă dreptul să se raporteze critic la spațiul public – un …

Nu cunosc o modalitate mai bună decît călătoria pentru a te confrunta cu istoria, cu tradiţiile, cu schimbarea sau chiar cu tine însuţi. Cînd intri în contact cu alte mentalităţi, cu un alt mod de viaţă, abia atunci îţi dai seama cît loc mai e în tine, cît mai ai de învăţat şi cum poţi să scapi de prejudecăţi sau cum poţi să îţi deschizi …

Dosarele Securităţii citite în cheie realistă conţin o apreciabilă doză de derizoriu şi absurd, cred autorii celei de a doua premiere a stagiunii de la Teatrul Maghiar de Stat Cluj, Leonida Gem Session, adaptare după Caragiale în cădere liberă. Regizorul Gábor Tompa revine, la distanţă de şapte ani, la Caragiale, de data aceasta, la o piesă despre revoluţie (Conu’ Leonida faţă cu reacţiunea), prin care …

Întotdeauna mi s-a părut cumva suspect (și nu sînt singura, despre această ambiguitate s-a scris) cum s-au inversat brusc numerele cîștigătoare la cele două trageri de loterie din Două loturi, fix la amploaiatul care trebuia să rețină biletele și să dea premiul. Tocmai el să aibă dreptate, și să fi notat greșit fie ghinionistul dl Popescu, fie gazeta, fie ambii? E ceva la mijloc – …

Timp de o săptămînă, Bucureștiul a fost capitala animației pentru regiunea est-europeană. Nu avem o industrie a animației, nu avem o școală de animație, dar avem un festival dedicat acestei arte. Ma refer la Festivalul Internațional de Film de Animație Anim’est. În cadrul festivalului există o competiție dedicată special animatorilor din țările balcanice - Balkanimation. Anim’est este singurul festival de cinema din lume care are …

Marţi, 9 octombrie 2012, Galeria Orizont a găzduit vernisajul expoziţiei de grup Ceramica 2012. Artiştii participanţi sînt Diana Andreescu, Andra Băban, Vlad Basarab, Bianca Boeroiu, Cristina Bolborea, Adela Bonaţ, Gherghina Costea, Georgiana Cozma, Gheorghe Crăciun, Iudita Crăciun, Mihaela Giura, Andras Koncz-Munich, Romana Mateiaş, Nicolae Moldovan, Aniela Ovadiuc, Ernest Palko, Gheorghe Tiutin, Lucian Ţăran, Titu Toncian, Iulian Vîrtopeanu. Concepţia şi curatoriatul sînt asumate de Georgiana …

Nicolae Comănescu este unul dintre cei mai cunoscuţi artişti români contemporani, cu un statut şi o activitate confirmate în toamna lui 2011 printr-o expoziţie monografică organizată la Muzeul Naţional de Artă Contemporană (MNAC) din Bucureşti şi a cărui carieră artistică evoluează constant atît în ţară, cît şi în contextul internaţional.  MNAC Expoziţia de la Muzeul Naţional de Artă Contemporană al României din Capitală, intitulată scurt …

6/9   Ca număr de case, îs ăl mai sperjur: fac stînga-mprejur şi-s cînd 9, cînd 6. Prin mine se circulă ca pe banda lui Möb… Aduc a amoeb: mă multiplic prin virgulă (,) atunci cînd dă-n germen stabilul punct (.) Nu pot fi defunct căci n-am nici un termen, – că, poate, eu îs, dom’le, Yin-Yangu’ lui Nenea Iancu (să mori de …

Pentru cei care studiază istoria artei, avangarda (istorică) din Europa Centrală şi de Est este un „moment“ care a marcat o sincronizare reală cu Occidentul. Apariţia mişcărilor de avangardă în aceste ţări reprezintă un simptom al modernizării. Ceva în conştiinţa colectivă a Globului se schimbă în aceşti ani. Fronda, denunţarea valorilor neautentice, a formelor care deformează şi a constrîngerilor de tot felul devin substanţa operelor …

Observator cultural reia seria de întîlniri „Formula 3“, pe 25 octombrie, de la ora 18.30, invitaţii fiind scriitorul Marin Mălaicu-Hondrari şi regizorul Tudor Giurgiu, care va realiza un film după romanul Apropierea, scenariul urmînd să fie scris chiar de autor. Întîlnirea de joi, 25 octombrie, desfăşurată sub genericul „Literatură şi film“, va avea loc la Muzeul Ţăranului Român, iar intrarea este liberă.   Marin …

În România, unde secole de-a rîndul a dăinuit mentalitatea că „bietul om e sub vremi“ – un mod de a spune că nimeni nu e dispus să-şi asume responsabilitatea propriilor fapte, atitudini sau discursuri, cîtă vreme singura vinovată de un eventual eşec al individului este Istoria –, ultimii douăzeci de ani au readus în prim plan o mai veche temă de dezbatere în spaţiul …