Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.
TEATRU. Noaptea, toate pisicile sînt la Avignon
- 24-07-2008
- Nr. 433
-
Iulia POPOVICI
- Arte
- 3 Comentarii
E, fără loc de îndoială, cel mai mare, cel mai faimos, cel mai comentat festival de teatru al Europei. Ţine trei săptămîni – anul acesta, între 4 şi 26 iulie – şi adună crema artiştilor „pe val“, ce-i drept, mai ales francezi, dar nici pe departe exclusiv francezi. În 2008, cei doi curatori ai in-ului Festivalului de la Avignon i-au avut, ca artişti asociaţi, pe actriţa fetiş al lui Claude Régy şi Anatoli Vassiliev, Valérie Dreville, şi pe regizorul italian Romeo Castelluci. La Festivalul de la Avignon, categoria in, e ca la jocul de ruletă (nu neapărat – ca-n Je tremble 2 al lui Jöel Pommerat – rusească): trebuie să-ţi faci rezervările de bilete cu mult timp înainte, la nimereală, fără să ştii niciodată dacă instinctul sau numele regizorului sînt o garanţie suficientă pentru calitatea spectacolului. De fapt, ştiind că, aproape matematic, vei regreta una sau alta dintre scăpări, că teatrul are bunul obicei de a se ascunde în cele mai impredictibile locuri (cum ar fi, la circ – regret şi acum că n-am putut vedea Secret al lui Johann le Guillerm). Şi că vei regreta şi unele dintre producţiile pentru care, din fericire, altcineva a plătit bani […]
AM vazut si eu spectacolul lui Radu Afrim si mi-a placut enorm! Reactia salii era pe masura. Umorul, jocul actorilor, proiectiile media tot tot. Iar mie mi s-au parut in forma cu totii, chiar si la 10,15 care e o ora abordabila, nu va legati de organizatori, sunt spectacole de dimineata pana seara, asta e traditia! Regret numai ca nu am putut vedea Castellucci. Voilà.
Dragă Nina,
Mulţumim pentru aprecierile generale şi atenta lectură, Cît despre p.-m…, adevărul e că DOOM, care ne dictează nouă viaţa lingvistică, zice la pagina sa 474 că şi mă-sii, şi mă-tii au cîte doi de i. De altfel, şi s, şi t sînt consoane surde, deci nu prea au cum susţine un (singur) i vocalic, i-ul e semivocalic.
Draga Iulia, am citit pe nerasuflate povestirile tale despre nebunia avignonului cel de toate zilele in care ai fost tu acolo. Captivante si delicioase povestirile tale, ai reusit sa mai potolesti curiozitatea celor lipsiti de norocul de a se numara printe pisicile din noptile avignonului. Multumiri si o singura obiectie/corectie, pe care te rog s/o primesti cu toata intelegerea, pen ca vine din partea unui cititor care stia inainte de a se intilni cu cinismul si ironia lui cioran&afrim ce inseamna sa raspunzi iubirii&mortii cu aceeasi „cea mai frumoasa injuratura urita”. Carevasazica, ca o fina si dura cunoscatoare a tuturor nuantelor in care poate fi rostita cea mai frumoasa injuratura urita, ma tare enervez cind injuratura este ortografiata gresit. Sa/i dam injuraturii doar i/urile ce/i apartin : PIZDA MA -TI (cu un singur i, pen’ ca in forma asta injuratura se trage din „mama-ti” … ); injuratura se bucura de doi de i doar in varianta : ce pizda ma/sii de treaba a fost in capetele organizatorilor avignon/ului, cind au stabilit ca incredibila ora de 10,15 trecute fix ar fi potrivita pentru o vizita in mansarda lui cioran&afrim?! Sper ca nu te superi pe mine, draga Iulia, dar injuratura cu pricina e in singele meu si taman singele stramosilor mei dobrogeni mi/a cerut sa/i respect dreptul la o corecta ortografiere. Cu multumiri pt intelegere!