TEATRU. Numai Tocilescu

Teatrul Mic, Bucuresti O zi din viata lui Nicolae Ceausescu de Denis Th. Dinulescu Regia: Alexandru Tocilescu Scenografia: Puiu Antemir Costume: Iryna Catatsel Muzica: Nicu Alifantis Cu: Florin Calinescu, Coca Bloos, Mihai Dinvale, Oana Albu, Bogdan Talasman… Numai Tocilescu putea sa aiba hazul si libertatea de a celebra o idee proasta cu atita frenezie: un text parodic despre Ceausescu, O zi din viata… deja pomenitului, la Teatrul Mic. De ce e proasta ideea? Cred ca numind lucrurile le dai suflu. Cred ca a evoca o oroare intr-un fel reinfiinteaza oroarea. Fie si cu certe intentii de reprobare a ei, chiar si asa, oroarea capata imagine, capata un corp nou si, cu atit mai mult printr-un gest public, ea capata un nou sens, redevenind o realitate si o tema de reflectie. Or, aducerea aminte, reflectia publica perpetueaza spiritul ororii, asa cum drept-credinciosul reactualizeaza permanent faptele mitului exemplar. (Aristotelic, lucrurile stau exact invers, dar subsemnatarul, ca sa se compromita chiar de tot, prefera dialectica „raspublicana“ a lui Platon.) Cum oroarea comunista n-are nici o sansa de a fi sublimata prin arta, aceasta „recorporare“ publica a ororii produce urmatoarele doua efecte: 1. ne solidarizeaza pe o tema deja solidara, reducindu-ne la conditia umila […]