Nr. 265 (60)

A FOST - Colocviu international la Institutul Goethe. Cultural jamming sau global liberal democracy reprezinta doua inedite descrieri ale lumii in care ne pregatim sa traim. Ele au fost des pronuntate in cadrul colocviului After the „happy nineties“. New artistic positionings, care a avut loc luni 18 si marti 19 aprilie la Institutul Goethe din Bucuresti. Au luat cuvintul, printre altii, Sabine Hentzsch, directoarea …

Granita dintre sfera publica si cea privata tinde sa se stearga din ce in ce mai mult in zilele noastre, sa devina aproape invizibila. Gustul pentru dezvaluirile senzationale din viata vedetelor a luat proportii aberante, infricosatoare. O intreaga industrie se dedica recoltarii de stiri intime despre Vip-uri: se face recensamintul operatiilor de infrumusetare, se scoate la licitatie lenjeria intima a lui Kylie Minogue, se analizeaza …

Parlamentul European, reunit in plen la Strasbourg, a aprobat, miercuri 13 aprilie, tratatul de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana. Tratatul de aderare urmeaza sa fie semnat pe 25 aprilie, la Luxemburg. Europarlamentarii au adoptat atit Raportul Moscovici pentru Romania, ce recomanda aderarea tarii noastre la UE in 2007, cit si avizul conform pentru semnarea Tratatului de aderare la 25 aprilie 2005, la Luxemburg. Primul …

De aproape o luna si jumatate, senatorii tergiverseaza – sub diferite pretexte – votul asupra ordonantei de urgenta care modifica formularele privind declaratiile de avere si de interese. Nu doar reprezentantii PSD se simt jenati si amenintati de aceste noi declaratii, ci si liberalii, umanistii, UDMR-istii. Ceea ce-i deranjeaza deopotriva pe politicienii puterii si opozitiei sint prevederile care cer date amanuntite despre averile detinute de …

Cu sapte premiere romanesti precipitate in primele trei luni ale actualei stagiuni, regimul cantitativului in materie de cinema isi indeplinea triumfalist „planul de productie anual“ si misia propagandistica pentru alegerile din noiembrie si decembrie. Dar cotatiile criticilor au oscilat intre catastrofal (?) si mediocru (?), mai alesin fata productiilor vechii garzi si uneori la fel sau pe aproape in cazul debutantilor si tinerilor nereprezentativi pentru …

1-2. Cred ca, asa cum exista cam peste tot in Europa, ar trebui optat pentru un sistem de comisii de selectie care sa aiba un mandat mai lung, de cel putin un an si jumaate, pentru a exista acel timp in care un proiect finantat sa fie finalizat si sa se poata vedea rezultatul, iar comisia sa-si asume anumite responsabilitati pentru proiectele promovate si care …

1 a. Problema scenariilor fiind, cred eu, chiar mai grava decit lipsa banilor (argument: s-au finantat de bine de rau citeva zeci de filme in ultimul deceniu, dar nu stiu daca au fost cinci bine scrise), ma rezum sa raspund la intrebarea nr. 1. Cred ca aici e cheia de bolta a unei strategii responsabile de dezvoltare a filmului romanesc. Cu atit mai mult cu …

1. Cita vreme plutim in continuare in confuzia valorica care domina cinematografia romana, nu e mare lucru de facut. Nu poti sa indrepti lucrurile, cita vreme nu distingi ce e bine de ce e rezonabil si ce e mediocru de ce e penal. Felul in care ne raportam noi la istoria cinematografiei romane si la operele ei e mai degraba patriotic decit lucid. Iar problemele …

1. Cred ca principala evolutie care trebuie sa aiba loc la nivelul cinematografiei nationale este un schimb de generatii. Autorii, producatorii, regizorii din generatia 30-45 de ani, care prin filmele lor au dovedit maturitate si competenta, trebuie sa acceada la decizii. 2. Centrul National al Cinematografiei este o institutie in subordinea Ministerului Culturii si, ca atare, a guvernului. Acest fapt transforma CNC-ul intr-un instrument al …

1. Cred, in primul rind, in necesitatea unei comisii de selectie onesta, decenta si competenta in aprecierea proiectelor de film. O comisie in a carei componenta sa se regaseasca atit profesionisti ai unor filme de succes realizate in ultimii ani (si care evident sa nu aiba proiecte in concurs), critici de film, cit si reprezentanti calificati ai cinefiliei din alte domenii artistic-culturale, din societatea civila, …

1. Pentru a se schimba ceva esential in Regulamentul pertractat sub regimul restauratiei mediocrate, ar trebui sa se modifice dotarea culturala si mentalitatile deontologice ale celor care au convenit asupra acelui Regulament cu fostul ministru Razvan Theodorescu. Ma refer la membrii Asociatiei Cineastilor din Romania (ACRO), care s-au iluzionat ca pot fi inlocuite competentele criticii profesioniste, in evaluarea virtualitatilor filmice ale unor texte, cu o …

1-2. Cred ca, asa cum exista cam peste tot in Europa, ar trebui optat pentru un sistem de comisii de selectie care sa aiba un mandat mai lung, de cel putin un an si jumaate, pentru a exista acel timp in care un proiect finantat sa fie finalizat si sa se poata vedea rezultatul, iar comisia sa-si asume anumite responsabilitati pentru proiectele promovate si care …

1-2. Multe dintre solutiile pe care le vad posibile au figurat si anul trecut pe lista criteriilor de departajare din Regulamentul de concurs, propuse de catre Asociatia Cineastilor din care fac parte. Pe baza experientelor nefericite ale anilor precedenti, s-a considerat atunci, si cred ca pe buna dreptate, ca un concurs in care judecata proiectelor se rezuma strict la aprecierea scenariilor are mai putine sanse …

Regulamentul publicat pe site-ul Ministerului Culturii, privind concursurile de proiecte cinematografice, este optim si reprezinta noua politica in domeniul cinematografiei, care trebuie sprijinita. Data fiind implicarea mea in initierea, realizarea si aplicarea Ordonantei 67/1997, transformata apoi prin Legea 22/1999, privind organizarea sistemului cinematografiei romanesti, lege care, ne place sau nu, este si azi in vigoare si a carei importanta este dovedita macar prin faptul ca …

Miercuri, 13 aprilie, la sediul Institutului Cultural Roman, a avut loc tripla lansare a volumelor semnate de Andrei Codrescu: Instrumentul negru (poezii, Editura Scrisul Romanesc), Era azi (poezii, Editura Institutului Cultural Roman), precum si romanul Casanova in Boemia, publicat la Editura Polirom si lansat cu o zi in urma la Libraria Carturesti. Andrei CODRESCU Casanova in Boemia, Editura Polirom Colectia „Biblioteca Polirom“ Iasi, 2005, …

Radu Paraschivescu, traducator si scriitor, a publicat la Editura Humanitas volumul Fanionul rosu, in care prezinta mai multe gesturi lipsite de fair-play din sportul international. Volumul are si un capitol consacrat unei patanii petrecute la Universiada de la Bucuresti din 1981. Un sportiv, Gheorghe Buruiana, a alergat proba de maraton, a luat medalia de bronz, iar pe urma s-a aflat ca a mers o portiune …

Despre gropile Bucurestiului se poate vorbi din punct de vedere politic (ca rindul trecut), tehnic (numai ca nu inteleg, si pace, de ce in Suedia sau Germania, la geruri cel putin la fel de mari, nu crapa asfaltul iarna, precum la noi: ce i-or fi punind ei in plus, sau noi in minus?) si psihologic. M-as opri la acesta din urma, nu pentru ca as …

In 2005 se implinesc 400 de ani de la publicarea primei parti a celebrului roman Don Quijote de la Mancha de Miguel de Cervantes – „cea mai buna carte a tuturor timpurilor“ potrivit voturilor acordate in 2002 de o suta de scriitori faimosi din 54 de tari de pe cinci continente, la initiativa Institutului Nobel din Oslo. Nenumarate manifestari literare si artistice sint organizate de-a …

Institutul Cultural Roman, Aleea Alexandru nr. 38 ora 10.00 – deschidere Horia-Roman Patapievici, Presedinte, Institutul Cultural Roman Ioana Zlotescu Simatu, Director, Institutul Cervantes Bucuresti Partea I – Contextul istoric orele 10.20-13.30 (cu pauza intre 11.20-11.40) - Acad. Prof. Joseph Pérez, Franta, Universitatea Bordeaux III Spania lui Cervantes - Acad. Prof. Bartolomé Bennassar, Franta, Universitatea din Toulouse Le Mirail Cervantes si Marea …

Andrei OISTEANU Ordine si Haos. Mit si magie in cultura traditionala romaneasca Editie ilustrata, Editura Polirom, Colectia „Plural M“, Iasi, 2004, 452 p. Andrei Oisteanu este cunoscut, astazi, mai ales drept autorul multdiscutatei, controversatei si raspremiatei carti de imagologie etnica, Imaginea evreului in cultura romaneasca.1 Mai putini stiu insa ca pasiunea si cunostintele sale de etnolog, antropolog si teoretician al mitului, fantasticului si …

Imaginea despre totalitarism care li se inoculeaza studentilor mei – oameni foarte tineri, crescuti dupa 1989 – este adesea apropiata de marasmul concentrationar. „Unde citeati?“ – ma intreaba ei preocupati –, „de vreme ce accesul la carti era interzis si memoria culturala integral controlata?“ „Nu era chiar asa“ – le raspund eu, atragindu-le atentia asupra unor nume (Nietzsche, Marcuse, Jaspers, Heidegger, Dodds) ale caror opere …

S-a stins din viata, dupa o suferinta indelungata, directorul Institutului Italian de Cultura, Vito Grasso. Nascut la Palermo in 1939, licentiat al Facultatii de litere a Universitatii din Palermo, Vito Grasso isi incepe cariera ca asistent la Catedra de istorie moderna a Universitatii din Palermo si, ulterior, ca profesor de literatura italiana la diferite licee din Trieste. Din 1969 pina in 2005 a fost atasat …

Intelectual tragic, Vito Grasso si-a dedicat existenta descifrarii fatalitatii atrocitatilor impotriva poporului sau, cu vocatia biblica a eternei fagaduinte. Intr-o eventuala viata viitoare, in virtutea aceleiasi demnitati, ar fi continuat in tacere sa rostogoleasca stinca. Coerenta sa cariera diplomatica a fost un elegant si discret periplu al efortului inchinat tolerantei, cu modestia servitorului birocratiei intelegerii dintre oamenii in care a crezut cu incapatinare. Inteligenta …

Veghindu-l la capatii, o vreme, mi-am ridicat privirea la un moment dat si, prin fereastra cu perdelele trase intr-o parte, mi-am zarit, brusc, casa. Eram vecini, fata in fata, si deseori il vedeam pe terasa ori iesind din curte. Am avut totusi un soc pentru ca am realizat faptul ca ma gaseam, acum, exact in pozitia lui, ca privirea mea coincidea cu a lui, cind …

Vito Grasso, mai intii colaborator, apoi director, in doua rinduri, al Institutului Italian de Cultura din Bucuresti, a fost timp de mai multe decenii un sprijin pretios si neincetat al italienistilor romani. Ne incuraja in virtutea unei filozofii pe care nu inceta sa o repete: evenimentele culturale, oricit de reusite, erau, dupa el, efemere manifestari de empatie culturala, in vreme ce munca de a-i invata …

Daca am intrat in hora, stiam ca, mai devreme sau mai tirziu, va trebui sa joc. Mi-e greu sa citesc articolele publicate recent in legatura cu Institutul Cultural Roman si revista Cultura – atit in Observator cultural, cit si in alte reviste sau in presa cotidiana – si sa nu reactionez. Fidel ideii ca Observatorul cultural trebuie sa fie implicat in discutii polemice, dar, in …

Intr-un acces de furie necontrolata, Mircea Mihaies se dezlantuie, in ultimul numar al revistei Romania literara (15, 20-26 aprilie), impotriva celor care nu-i prezinta intr-o lumina favorabila pe Gabriel Liiceanu, Horia-Roman Patapievici si Andrei Plesu. Textul sau, lipsit de echilibru, argumente si seninatate, lanseaza o noua sintagma: oierii mintii, lovind fara discernamint in multi dintre intelectualii romani aflati in strainatate. Acestia ar fi „plicticosi de …

Dupa cum cu totii cu nerabdare asteptam, decernarea Premiilor UNITER, cu lista sa de „alesi“ ai teatrului romanesc, a stirnit la fel de multe (si-nca mai virulente) reactii ca si nominalizarile de la-nceputul lunii martie, cu precadere (avind in vedere si „decesul“ Culturii, survenit intre timp) desfasurate in Dilema veche (Alice Georgescu si Mircea Morariu) si Adevarul literar si artistic (Cristina Modreanu si, la schimbarea …

Prima justificare a deciziei de desfiintare a revistei Cultura a fost aceea ca „ICR este comunicator, nu producator de cultura“: editind Cultura, ICR s-ar fi erijat, chipurile, in „producator“. Argumentul este sofistic. Publicind o revista de idei, institutia nu devine, ipso facto, „producator“ de cultura; producatori ramin autorii care scriu in revista. Institutia le ofera doar acestora un canal de comunicare publica – iar …

Acum citeva zile, un comunicat de presa al asociatiei teatrale A.T.A.C. (Asociatia Tinerilor Artisti Consacrati) devenea o premiera de un prost gust incredibil in peisajul lumii teatrale. Comunicatul continea, pe linga invitatia la noul proiect al asociatiei, spectacolul cu Scaunele de E. Ionesco, in regia doamnei Simion Chris, gazduit de TNB, opinii favorabile ale unor personalitati asupra spectacolului sau, dar totodata (surpriza!) parerea negativa a …

S-a scris mult si adesea cu neascunsa patima despre implicarea multor scriitori americani de frunte in razboiul civil spaniol, despre sustinerea neconditionata pe care au acordat-o armatei Frontului Popular, venit la putere in urma scrutinului din 1936, in lupta sa impotriva rebeliunii conduse de generalul Franco, sprijinit de Hitler si Mussolini, ca si despre dezamagirea pe care a produs-o infringerea fara drept de apel a …

- Mai multi scriitori au participat, simbata trecuta, la Biblioteca publica din New York, la aniversarea a 400 de ani de la aparitia primului roman modern, Don Quijote – capodopera lui Cervantes. Intre scriitorii invitati s-au numarat Salman Rushdie, Paul Auster, Norman Manea, Margaret Atwood, Claudio Magris, Antonio Munos Molina si Laura Restrepo. „Povestea lui Don Quijote a devenit un fel de sursa naturala de …

Presa cotidiana a dezvaluit un lucru banuit de multi dintre iubitorii de teatru. In anul 2005, Matei Visniec este dramaturgul roman cel mai jucat in Romania. Piesele sale sint reprezentate pe sapte scene si au adunat deja 13.000 de spectatori. Saptamina trecuta, Matei Visniec a asistat la doua din spectacolele sale de succes: Mansarda la Paris cu vedere spre moarte (regia Radu Afrim, Teatrul National …

- Teatrul Nottara, Bucuresti Nu se stie cum de Luigi Pirandello Regia: Bocsárdi László Costume: Dobre-Kóthay Judit Decor: Bartha József Cu: Marius Stanescu, Catrinel Dumitrescu, Claudiu Bleont, Ada Navrot, Constantin Cotimanis Joi 21 aprilie, ora 19.30 Pirandello in premiera pe o scena de la noi, intr-o versiune foarte proprie regizorului de la Sfintu Gheorghe, despre incomunicare, teama de adevar, lasitate si nesfirsite schelete ascunse in …

Teatrul Mic, Bucuresti O zi din viata lui Nicolae Ceausescu de Denis Th. Dinulescu Regia: Alexandru Tocilescu Scenografia: Puiu Antemir Costume: Iryna Catatsel Muzica: Nicu Alifantis Cu: Florin Calinescu, Coca Bloos, Mihai Dinvale, Oana Albu, Bogdan Talasman… Numai Tocilescu putea sa aiba hazul si libertatea de a celebra o idee proasta cu atita frenezie: un text parodic despre Ceausescu, O zi din viata... deja …

De la distanta secolelor, epoca elisabetana si personajul ei central, faimoasa regina Elisabeta, devin pentru Paul Foster, autorul cunoscutei piese cu acest titlu, un bun pretext de a reflecta asupra adevaratelor si falselor idealuri pe care istoria le pune uneori pe seama unor conducatori, facindu-i idoli. Textul sau, cu o cariera internationala surprinzatoare, nu genereaza, insa, o dezbatere de idei, ci o viziune caricaturala, ironica, …

Non ti muovere/No te muevas/ Don’t Move Coproductie Italia-Spania-Marea Britanie, 2004 Regia: Sergio Castellitto Scenariul: Sergio Castellitto & Margaret Mazzantini, dupa romanul celei din urma Cu: Sergio Castellitto, Penelope Cruz, Claudia Gerini Distanta dintre Brasov si Bucuresti nu e doar spatiala, ci si temporala. Brasovul se afla, frecvent si fara tagada, pe alte meridiane – cu vreo doua luni in urma, de pilda, …

„Ramine totusi de stabilit in ce masura simplul fapt de a inregistra un document care reflecta un eveniment este suficient, acum cind o poate face oricine, cu cine stie ce aparat sau telefon. Ramine de redefinit rolul imaginii in lumea informatiei. Am atins cu totii o noua bifurcatie in lunga istorie a reprezentarilor: de o parte imaginile imediate si digitale, de cealalta, fotografia de autor.“ …

„Ilustratia de carte nu e, probabil, ceva absolut necesar vietii omului, dar ea aduce o placere nesfirsita si e atit de intim ingemanata cu cealalta arta absolut necesara vietii, literatura, incit ar trebui sa ramina unul din cele mai pretioase lucruri la care sa aspire creativitatea omului rational“, spunea William Morris, renumitul sustinator si stimulator teoretic – dar si practic – al ilustratiei de carte. …

Tema numarului 57-60, din ianuarie-iunie 2005, al revistei Ligeia. Dossiers sur l’art propune cititorilor o incitanta selectie de contributii consacrate in principal creatiei brancusiene. Rod al colaborarii dintre Ioana Vlasiu, Magda Carneci si Giovanni Lista (redactor-sef), numarul reuneste istorici de arta, critici, artisti din Anglia, Franta, Italia, Romania, Statele Unite, Ungaria. Sinopsis pe problematica numarului: Futuristii la expozitia de la San Francisco din 1915 (Jean-Pierre …

In stagiunea bucuresteana saptamina trecuta a fost extrem de darnica, in special pentru iubitorii muzicii vocale, carora le-a oferit o paleta repertoriala diversa si interesanta in interpretari (uneori) de referinta. La Ateneu ne-am reintilnit cu ansamblul „Studioul de muzica veche“, format din artisti de mare valoare – Georgeta Stoleriu (soprana, lauta, percutie), Anca Iarosevici (viola da gamba-discant, alto, tenor), Robert Dumitrescu (viola da gamba tenor, …

- 1%! Din 2005, prin intermediul prevederii 1% din Codul Fiscal, contribuabilii persoane fizice au posibilitatea sa redirectioneze 1% din impozitul pe venit catre o asociatie sau fundatie nonprofit. Aceasta suma reprezinta in esenta o parte a bugetului de stat care este directionata de fiecare cetatean catre sectorul neguvernamental. Adica in loc ca intreg impozitul sa ajunga la stat si sa fie cheltuit dupa placul …

Cind vine vorba de cultura romaneasca pe Internet, este practic imposibil sa treci cu vederea un loc aparte in care se afla adunate volume in format electronic de literatura (roman, poezie, teatru, scenariu de film; scrieri originale sau traduceri; autori consacrati sau in curs de afirmare), informatii din actualitatea culturala (Agenda), fotografii (Galerie), descrierile unor locuri fascinante din Romania (Destinatii) etc. Am mai scris in …

Cum ati defini portalul LiterNet? E greu de dat o definitie unui vis frumos si dezinteresat, asa cum este LiterNet-ul pentru noi, cei care il actualizam zi de zi... Cred ca LiterNet este locul in care se face cultura cu zimbetul pe buze, e portalul pe care impartasirea culturii a devenit o forma de prietenie, e site-ul pe care cultura inseamna bucurie si descoperire. Mai …

Des MacHale, Vorbe de duh, traducere de Radu Paraschivescu, Editura Humanitas, Seria „Risul lumii“, Bucuresti, 2005, 258 p. Aproape ca e prea de necrezut ca sa fie si adevarat. Inchipuiti-va ca undeva, in sudul Irlandei, in orasul Cork, isi duce viata Des MacHale, profesor de matematica, universitar. Nimic neobisnuit pina aici. Si totusi, Professor MacHale are o pasiune de colectionar care nu numai ca …

Ioana Bot, Jurnal elvetian. In cautarea latinei pierdute, Casa Cartii de Stiinta, Cluj-Napoca, 2004, 204 p. Jurnalul elvetian al Ioanei Bot – primul volum de natura subiectiva pe care ni-l ofera autoarea, destinat initial celor de acasa – relateaza o experienta formativa de dincolo de granita, ale carei consecinte se resimt si in prezent, deoarece „chiar daca unele dintre detalii nu ma mai …

Expozitii 18-25 aprilie 2005 Holul Institutului Francez: Nouvelle Photographie Française Artisti: Patricia Boite, Igor Delmas, Pierre Lucas, Jean-Paul Senez, Henri Bouchon, François Ducasse, Yves Phélippot, Didier von Tillmann 26-30 aprilie 2005 Holul Institutului Francez: 85 de ani de la infiintarea Companiei Franco-Romane de Navigatie Aeriana Cafés ONG 21 aprilie, intre orele 16.30-18.30 1% – mod de intrebuintare 28 …

Strigaturi ex cathedra Memoria ethnololgica este o revista tip caiet (de peste 200 de pagini) editata de Consiliul judetean Maramures si de Centrul judetean pentru conservarea si promovarea culturii traditionale Maramures. Tocmai au aparut nr. 11-13 (an IV) iulie-decembrie 2004. Tiparita in conditii grafice bune – dar fara pagini color – revista nu are parte de o viziune editoriala coerenta, desi, altminteri, desfasoara un …

- Motiune respinsa. Joi 14 aprilie, Senatul a dezbatut si respins (cu 66 de voturi „impotriva“, 38 „pentru“ si 14 abtineri) motiunea simpla initiata de PSD „Agricultura – in pragul demararii declinului“. - Raportul de activitate al PNA. Presedintele Romaniei Traian Basescu a prezidat, miercuri 13 aprilie, sedinta Consiliului Superior al Magistraturii, care a avut pe ordinea de zi discutarea raportului Freedom …

Littérature A l’Institut culturel roumain, le poète americain d’origine roumaine Andrei CODRESCU a présenté ses dernières parutions en roumain : L’Instrument noir (poésies), Il était aujourd’hui (poésies) et le roman Casanova en Bohêmie. Né à Sibiu en 1946, Andrei Perlmutter (de son vrai nom) a débuté comme poète sous le pseudonyme de Andrei Steiu. En 1966, il quitte la Roumanie pour les Etats-Unis. Depuis quelques …

- Bartolomé BENNASSAR este profesor la Universitatea Toulouse Le Mirail, al carei rector a fost intre 1978 si 1980. Tine cursuri la All souls College din Oxford, participa la numeroase congrese, colocvii, seminarii si conferinte in multe tari din Europa, America de Sud, Africa, precum si in SUA. Principalele sale opere: Valladolid et ses campagnes au Siècle d’Or, 1967; Recherches sur les grandes épidémies dans …

Acesta a fost primul impuls pe care l-am avut dupa ce am terminat de citit cartea R' Estul si Vestul. I-am dat-o baiatului meu de 16 ani. Pedagogic vorbind, am vazut in aceasta carte o sursa de informare si de formare pentru el. Am simtit ca il pot ademeni catre lectura prin intermediul unei asemenea carti oferite de doi oameni inteligenti si sensibili, care isi …

Soarele ne mingiie pe crestet, vintul ne mingiie si el prin buzunare si, peste o luna, vom merge la BOOKAREST... In avalansa de noutati editoriale in pregatire, putem spera sa se afle si oarece carti F&SF, asa ca mi-a parut un bun prilej de a afla ce ne mai pregatesc editurile. Florin Pitea, cel care ingrijeste colectia dedicata autorilor romani a Editurii Diasfera, si Horia …

In urma cu o saptamina, colaboratorul nostru Bogdan Ghiu ne-a propus un text despre „dezastrul“ de la Radio Romania Cultural. Textul poate fi citit in paginile din mijloc ale acestui Supliment. Articolul respectiv ne obliga insa la deschiderea unei dezbateri despre functionarea postului public de televiziune si a postului public de radio. La cele doua institutii, directorii Valentin Nicolau si Dragos Seuleanu par eternizati in …

A te agata de putere e firescul. A te lupta pina la ultima suflare a bunei cuviinte pentru postul pe care-l ocupi a devenit o banalitate. In aceasta mult prea lunga lista a celor care se agata cu disperare de functii, la loc de cinste figureaza Valentin Nicolau si Dragos Seuleanu. Desi primului ii displace sa fie pus in aceeasi oala cu Seuleanu. Si chiar …

Radioul si Televiziunea publice se afla, in momentul de fata, sub ancheta parlamentara. Prin legea lor (comuna, dar care stipuleaza tocmai separarea lor in doua institutii distincte, in cele doua „ramuri“ ale serviciului audiovizual public), Societatea Romana de Radiodifuziune (SRR) si Societatea Romana de Televiziune (SRTv) depind de Parlament si raspund in fata acestuia, prin Comisiile de cultura si mass-media ale celor doua Camere. S-a …

Sint soldatii disciplinati ai Presedintelui Director General. Apar, negresit, la orice intrunire necontrolata de Partid, acolo unde discutiile ar putea aluneca periculos spre cenzura si manipularea practicate copios la Radioul public dupa 2001. Fie la GDS, unde Robert Ménard urmeaza sa prezinte concluzii preliminare ale vizitei Asociatiei „Reporteri fara frontiere“, fie la Centrul Cultural American, unde se vorbeste despre libertatea presei, fie la Institutul European, …

Cit de mult credeti ca a contat protestul reporterului Alexandru Costache, care, intre turul intii si al doilea de scrutin al alegerilor prezidentiale, a dezvaluit cenzura din TVR? Mai intii, sa ne amintim foarte pe scurt ce s-a petrecut. Pe 7 decembrie 2004, sase angajati ai TVR, reporteri si producatori, au organizat o conferinta de presa la sediul Agentiei de Monitorizare a Presei si au …

Cum se exprima oamenii nostri de presa? Bine salarizatii reporteri ai Televiziunii nationale publice nu folosesc pronumele de politete mai niciodata cind stau de vorba cu vreun invitat care le este lor familiar: „tu, tu, tu“ auzim mereu. Dar asta n-ar fi inca asa de grav in comparatie cu modul in care n-au nici o jena in a-si da la iveala precara educatie. Am putut …