Teatrul si ciuma contemporana
- 01-03-2007
- Nr. 361
-
Bogdan CREȚU
- Literatură
- 0 Comentarii
Matei Visniec Omul-pubela. Femeia ca un cimp de lupta Editura Cartea Româneasca, Bucuresti, 2006, 240 p. Cind a aparut prima oara, in 1998, volumul Omul-pubela. Femeia ca un cimp de lupta, reeditat la finele lui 2006 la Editura Cartea Româneasca, a atras atentia multor critici, care cunosteau teatrul autorului reunit in cele doua masive carti din 1996, Paianjenul in rana si Groapa din tavan. Acolo Visniec isi adunase, in mare parte, cam toate piesele scrise, inainte sau dupa 1989, in limba româna si traduse ulterior in franceza. De data aceasta procesul a fost invers, caci gestatia propriu-zisa s-a facut in limba care l-a consacrat ca dramaturg si pe Eugen Ionescu, autorul traducindu-si sau adaptindu-si apoi textele, pentru a le face accesibile si cititorilor din tara. – Un nou inceput? Daca, indiscutabil, piesele mai vechi stau sub semnul teatrului absurdului, preluind de la Beckett, Ionesco si altii nu numai marile teme care au dat absurdului coerenta unei categorii estetice, ci si procedee, formule ready made, brave garantii ale succesului, de pe la mijlocul anilor ’90 Matei Visniec s-a avintat intr-o neobosita cautare a unor noi modalitati estetice, simtind ca un oarece manierism precoce risca sa se instaureze; alaturi de doua texte […]