Bogdan CREȚU

Nicolae Breban nu este scriitorul care să nu disece pînă la capăt situațiile și relațiile alambicate, complexe, în care își plasează personajele. Adesea, cele mai bune comentarii ale cărților sale sînt de găsit în înseşi căr­țile sale. Paul este perfect lucid și vede de la bun început potențialul acestui grup, reunit, forțat să devină o comunitate în temeiul admirației, al atracției iraționale pe care Mia …

La mai bine de un an de la apariția sa, romanul lui Nicolae Breban Jocul și fuga nu a stîrnit prea multe ecouri. Îmi pot explica acest „complot al tăcerii“ în mai multe feluri; încep cu versiunea soft: există, în prezent, o anemie a criticii de întîmpinare; romanele lui Breban se încăpățînează să țină, am impresia, de vîrsta eroică a literaturii, într-o epocă în care …

Prima parte a cronicii poate fi citită AICI. Cum realitatea pe care vrea să o mărturisească şi, în acelaşi timp, să o facă inteligibilă scriind-o este una ieşită din comun, în afara tiparelor, diaristul, care consemnează meticulos istoria anomaliilor sale, îşi declară aversiunea faţă de orice formă consacrată a literaturii, faţă de roman mai ales. Singura tensiune acceptabilă este cea mistică: „Aşa trebuia să fie literatura …

Măcar asupra unui lucru au căzut de acord cam toţi criticii care, pînă în acest moment, au scris despre Solenoid (excepţie: Nicolae Manolescu): e foarte dificil de găsit tonul potrivit; este distonant să scrii convenţional despre o carte care, în mod deliberat, deşi nu sînt convins că şi atent calculat, ţine să răstoarne, adesea ostentativ, tot ce o poate apropia de tradiţie. Principala ambiţie a …

Festivalul „Oraşul şi literatura“

Oraşul apocrif. Mod de utilizare literară

Desfăşurată între 4 şi 7 februarie, la sediul ICR din Bucureşti, prima ediţie a Festivalului „Oraşul şi literatura“ a adus împreună prozatori din România, Polonia şi Elveţia, în patru seri de lecturi publice şi dezbateri. Invitaţii au fost: Nora Iuga, Radu Aldulescu, Cristina Andrei, Bogdan Suceavă (în prima seară), Bogumil Luft, Octavian Soviany, George C. Dumitru, Petru Istrate (în a doua seară), Christian Haller, Andreea …

După furia confuză, dar explicabilă a anilor ’90, intelighenţia română nu a mai fost atît de divizată politic pe cît este din 2012 încoace. Marile patimi de aici pornesc şi tot aici se sfîrşesc, adeziunile, grupurile de interese sînt prioritar politice. De cînd nu mai au pîrghiile administraţiei culturii în mînă, unii intelectuali, a căror carieră depinde mult de imaginea pe care şi-o croiesc în …

Sub lupa Securităţii

Asaltul cetăţii. Dosarul de Securitate al lui G. Călinescu - I. Oprişan

Credeam că, odată cu trecerea timpului, se vor mai calma spiritele şi atitudinile justiţiare, schematizante faţă de marii scriitori care, într-un fel sau altul, au traversat infernul ideologic şi concentraţionar al anilor ’50, se vor rări sau măcar îşi vor domoli intensitatea. Mai ales că, între timp, destule documente au ieşit la suprafaţă. Cu toate acestea, ne-am dovedit mai harnici în a-i acuza pe intelectualii …

Muşc la întîmplare din provocarea dumneavoastră. Nu ştiu dacă mai este criticul literar o instanţă care poate impune titluri, dar ştiu sigur că, după ce a consumat, în anii ’90, o perioadă de confuzie şi de furie oarbă, critica literară a rămas acea instanţă care are suficientă autoritate, prestigiu, forţă de convingere care să propună şi, în urma unui efort colectiv, să impună o ierarhie …

Cornel Nistorescu salvează reportajul

Prefaţă la volumul „Reporter la sfârşitul lumii (1978-1988) nonficţiuni“, în curs de apariţie la Editura Compania

Dintre genurile clasice ale jurnalisticii, reportajul este mai apropiat de textul literar, cu toate atuurile sale expresive, decât de stilul funcţional specific textului jurnalistic. Dar, din pricina virtuţilor sale retorice, el este şi total dependent de contextul ideologic, politic. E greu să acorzi azi cre­dit aprioric unui jurnalist care publică reportaje pe temele consacrate ale epocii într-un ziar central care, inevitabil, reprezenta punctul …

Detectivii sălbatici în căutarea de sine

Roberto BOLAÑO – Detectivii sălbatici

Traducerea în limba română, de către Dan Munteanu Colán, a romanului luiRoberto Bolaño Detectivii sălbatici (Editura Leda) ar trebui considerată un eveniment cultural. E una dintre marile cărţi care demonstrează, fără rest, că viaţa imită literatura. Că literatura nu este o învălmăşeală de cărţi şi de titluri, ci un mod de a construi realitatea. Personajele principale, care, paradoxal, nu ocupă decît rar prim-planul, se numesc …

Resursele istoriei literare. Proiectele lui Ion Simuţ

Ion Simuţ - Vămile posterităţii. Secvenţe de istorie literară

Dintre criticii optzecişti, Ion Simuţ este cel mai atras de istoria literară şi scrie avînd în vedere un program coerent, curajos şi, să sperăm, realizabil: acela de a da, într-un final fericit, o istorie a literaturii române din secolul al XX-lea. Interesat în egală măsură de clasici, dar şi de scriitorii prezentului, criticul scrie aplicat despre primii din perspectiva actualităţii, verificînd permanent vitalitatea estetică a …

Vieţile postume ale lui Eminescu (II)

Florina ILIS – Vieţile paralele

Pentru orice scriitor poate fi incomod, de nu chiar inhibant, sugeram în prima parte a acestui articol, să transforme nume sacre ale istoriei literare în personaje. Pe de o parte, libertatea de creaţie este îngrădită (dar şi stimulată, totodată) de adevărul documentat. Nu îţi permiţi să deturnezi, nici măcar într-un roman, biografia unui clasic. Flo­rina Ilis nu doar că şi-a asumat un risc, dar a …

Vieţile postume ale lui Eminescu (I)

Florina ILIS - Vieţile paralele

La 2 martie 1888, cînd Iacob Negruzzi a rostit în Parlamentul României sintagma „poet naţional“, cerînd o pensie de 250 de lei pentru Mihai Eminescu, mitul începuse deja să se cristalizeze şi nu a încetat să capete proporţii uneori indecente: numele lui Eminescu, un poet extraordinar şi un gazetar virulent, de mare talent, cu idei uneori radicale, explicabile şi prin temperamentul său... romantic, a devenit …

„Scene din viaţa literaturii.“ De Emil Brumaru

Emil Brumaru - Opere III. Cerşetorul de cafea

Există, în viaţa scriitorilor, momente de criză; e un truism, dar poate mai subtilă este constatarea că doar marii scriitori resimt pînă în celule această dramatică experienţă şi sînt capabili să o transforme într-una creativă. Ei bine, da, uneori poate ieşi mare literatură tocmai din consemnarea tăioasă, neiertătoare a acestei derute. Fie că se schimbă registrul, fie că se caută forme noi de exprimare – …

„Împotriva biografiei“

Doris MIRONESCU - Viaţa lui M. Blecher. Împotriva biografiei

Deşi e clar că, în ultimii douăzeci-treizeci de ani, cota lui M. Blecher este în vizibilă creştere (formula romanelor sale convenind noii sensibilităţi „autenticiste“ a literaturii de după 1980), autorul Întîmplărilor în irealitatea imediată nu a beneficiat, pînă de curînd, de o tratare critică pe măsura entuziasmului „redescoperirii“ sale (datorată unor critici precum Nicolae Manolescu, Nicolae Balotă, Mihai Zamfir, Ion Pop ş.a.). Cărţile semnate de …

Statutul criticului de întîmpinare nu este, din cîte simt pe propria-mi piele, deloc de invidiat: el se expune suspiciunii confraţilor şi scriitorilor, indiferent despre ce şi cum ar scrie. În lumea literară, criticul stîrneşte cele mai inflamate aversiuni: e permanent bănuit că face jocurile cuiva, că profită de pe urma scrisului său, că urmăreşte interese dubioase, că îşi vinde conştiinţa etc.   Rar …

A rămîne viu în comunism (II)

Nicolae Breban - Singura cale

Romanul se aşază pe linia consacrată a întregii opere a lui Nicolae Breban: relaţia dintre maestru şi ucenic. Fiind, aparent, un tînăr propulsat doar de „voinţa de putere“, de o ambiţie energică, lipsit, la o privire superficială, de calităţi evidente, Calistrat B. Dumitrescu posedă însă un acut simţ al nuanţelor: ştie că, într-o asemenea perioadă, a reuşi înseamnă a supravieţui şi mai ales ştie …

A rămîne viu în comunism (I)

Nicolae Breban - Singura cale

Nu cred că poate contesta cineva cu argumente solide, demne de luat în seamă, faptul că Nicolae Breban este unul dintre cei mai importanţi romancieri ai literaturii române din ultima jumătate de secol. În plus, este singurul autor din generaţia ’60 care nu doar că a suferit, în ultimele două decenii, de pe urma unor blocaje de inspiraţie (termen care, de altfel, nu îi este …

În ultimele săptămîni apar tot mai des în presă, pe diverse site-uri sau bloguri ale unor scriitori, reacții care mai de care mai aprinse, în care cuvîntul „scandal“, eventual secondat de un atribut, este pus în legătură cu Uniunea Scriitorilor din România. Totul a început, se pare, odată cu discuțiile stîrnite de publicarea în România literară a unor fragmente din dosarele de la CNSAS …

Saga Cantemireştilor

Ştefan Lemny - Cantemireştii. Aventura europeană a unei familii princiare din secolul al XVIII-lea

Cantemir nu e un răsfăţat al istoriei noastre literare. Dimpotrivă, aş spune. Pe de o parte, opera sa complexă, polivalentă obligă la un exerciţiu de interdisciplinaritate la care nu mulţi sînt dispuşi; pe de altă parte, este obligatorie o acoperire a întregului, Cantemir fiind una dintre acele „naturi“ despre care scria Goethe referindu-se la Dante. Or, acesta reprezintă un pariu destul de dificil chiar şi …

Pagina următoare »
object(WP_Term)#13230 (11) { ["term_id"]=> int(19326) ["name"]=> string(7) "Nr. 901" ["slug"]=> string(6) "nr-901" ["term_group"]=> int(0) ["term_taxonomy_id"]=> int(19326) ["taxonomy"]=> string(7) "numbers" ["description"]=> string(0) "" ["parent"]=> int(0) ["count"]=> int(31) ["filter"]=> string(3) "raw" ["term_order"]=> string(1) "0" }