TEHNO. Viata la o secunda
- 30-05-2000
- Nr. 14
-
Ion MANOLESCU
- Rubrici
- 0 Comentarii
In ultimul timp, in rindul tinerilor posesori autohtoni de telefoane mobile (cu precadere, al studentilor) se poate observa o modalitate cel putin ciudata de comunicare: discutia la o secunda. Mai exact, datorita faptului ca o anumita companie furnizoare de servicii de telefonie mobila asigura (doar) gratuitatea primei secunde in convorbire, utilizatorii mai putin instariti au descoperit o metoda de a face economii pe cartela sau abonament, transmitindu-si unii altora informatiile dorite intr-o forma segmentata strict pe dimensiunile intervalului netaxat. Ispititi mai degraba de tentatia pragmatica a gratuitatii continue decit de avatarurile filozofiei lui Bergson, junii posesori de „moleculare“ fractureaza discursuri de citeva minute (prin intermediul carora isi anunta locatia in oras, ora de intilnire, iubirea, nevoia de a copia cursurile de la care au lipsit, dorinta de a merge la film, bere sau biliard s.a.m.d.) in eterne decupaje vocale variind intre doua si patru silabe. Astfel, pe bulevarde, holurile facultatilor sau scaunele barurilor de cartier pot fi auzite frecvent „discutii“ de tipul: „Buna!“ Bip si pauza de inchidere a aparatului. „Ce faci?“ Bip si pauza. „Vin…“ Bip/pauza. „…sa te iau…“ Bip/pauza. „…la sase…“ Bip/pauza. „…la tine…“ Bip/pauza. „…in fata…“ Bip/pauza. „…casei.“ Telefon inchis si virit in buzunar. Desigur, acest gen […]